În cuiburi

Schimbai bubele de soare cu bube
galbene de vânt- penrtu a câta oară am
privit înspre dragoste şi nu era nimeni
să întoarcă palele ei,
doar un peşte portocaliu bătându-şi
coada pe rampă.

Schimbai gustul de nisip cu pulberea
crinilor, maţele de toamnă de leagă fedeleş
în pomi- crengile cad pe rând, cu fire
subţiri şi negre ca de păr, zborul unui
fluture pe vârfuri.
Ţi-ai schimbat surdina cu clopote de
Notre Damme, pentru a 2 oară îmi luai din
gene picături de sare, traiste ce-şi cară
fermoarele deschise pe degetul tău
(le-am numit).

Ai să laşi scena să se rupă, ciocanele
de bat în cuie, poleirea cu igor de muşcate
pe spaţiile dintre decoruri.
E aşa toamnă, aşa toamnă ca nu se mai
vede nimic în cuiburi.