Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Cronică – Aleksandar Stoicovici

Posted by Eliana Popeti pe Ianuarie 29, 2011

Joi, 27 ianuarie, Aleksandar Stoicovici a citit un ciclu nou de poeme. Postez o parte din ele după care voi lăsa şi o cronică a uneia dintre cele mai pătimaşe şedinţe Pavel Dan la care am luat parte.

manifest

            puseu cu un număr finit de obiecte vulgare

sunt deja ore bune de când vorbim

sunt ore bune

de când ne lingem resemnările de pe epoleţi

încep să cred că nu vom termina niciodată

dar cui să-ţi dai ţara ce ţi-a rămas de trăit

cu cine să te înfrăţeşti din şirul ăsta de oameni

acum când mâinile lor

sunt mai galbene ca niciodată

când limbile le sunt fixate ca nişte ace de ceas

pe ştanţa curată a supunerii

acum când copiii din care au crescut

bâjbâie în somn după un sân otrăvit

cui să-ţi dai puţina răbdare

când moartea e cel mai bun preţ pe care-l poţi scoate

când din revolte se revarsă râuri de lapte

peste corpurile inerte

reacţiile nu sunt totuşi foarte convingătoare

privim cu detaşare un spectacol gratuit în care

ni se lipesc hârtii de turnesol pe ochi

pentru a vedea clar viitorul strălucit

ce ne aşteaptă

organele noastre sunt proiectate sub piele

ca nişte filme de prost gust

reluate la nesfârşit în acelaşi cinematograf ambulant

în care se pun la cale revoluţii sângeroase

numai atunci când se goleşte sala

sunt ore bune de când vorbim

şi parcă o ducem deja mai bine

ruleta rusească

morţii stau în cerc şi îşi pasează viaţa de la unul la altul

când se apropie timpul. când varanul de vată

iese arzând din chilie

mânile lor încep să se mişte

din ce în ce mai repede

în momentul în care şopârla a ars complet

braţele se opresc

unul din ei se ridică în picioare

îşi primeşte lucrurile

şi pleacă acasă

iar jocul se reia

morfină

bile mărunte se rostogolesc în interiorul pereţilor

îmi amorţeşte ceafa

îmi amorţesc mâinile şi picioarele

habar n-am ce se întâmplă sub bandaje

câte răni s-au vindecat şi câte

mai stau să se vindece

un animal putrezeşte în salonul de spital

în mine cresc faguri de miere

semn că albinele şi-au ocupat în somn

bine meritatele organe

dar ăsta e un fapt de domeniul trecutului

care revine numai atunci când lumea

dă semne că s-ar putea sfârşi

denie

noaptea e o felie de lubeniţă

prin care se văd mamele

aruncând apa în fântânile de fildeş

pentru ziua împărtăşaniei

când vor trece dintr-o barcă în alta

până la altar

noaptea e o felie de lubeniţă

prin care se văd copiii

ce-şi pun jucăriile la sărat

sub şeile cailor

cu gândul că într-o zi

o foame de nestăvilit

se va abate asupra lor

noaptea e o felie de lubeniţă

prin care îmi voi revedea copilăria

la strigarea Dunării în cer

bujorilor 73

şapte desene

conţinând cioburi roşii

un contor de curent retro

a cărui rotiţă de argint se învârte sub o ilustrată dubioasă

reprezentând o execuţie publică

trei mănuşi nesterilizate de vinil

şi un patefon aşezat pe un soclu de tuf vulcanic

o bibliotecă în care autorii stau aliniaţi ca la execuţie

o altă bibliotecă care ar putea funcţiona

ca bunker

două lămpi care luminează alternativ

o masă mică

un uscător de rufe. capul uneia

din cele unsprezece mii de fecioare

trei chitări. un perete de văiugă

prin care se vede viitorul minunat

de care voi avea parte

poduri de lemn

poduri de lemn deasupra degetelor tale

un timp în care tu vei avea marea adriatică în jurul gâtului

ca un colier sau un mănunchi de cuvinte

spuse clar şi răspicat

prin apa limpede îţi voi descoperi umerii

sunt tot mai multe zile în care depărtarea ne contractă muşchii

ne aliniem într-un spaţiu îngust

în care nu ne putem aşeza

faţă în faţă

sunt tot mai multe zile în care stă să plouă

vorbim detaşaţi despre vinovăţie şi intrarea în cimitirul evreiesc

trupurile începute în cer şi o mână de lucruri

aşezată pe umeri

_____________________________________________________________

După lectura lui Stoicovici nefumătorii (prin vocea lui Marian Oprea) decid a nu se lua, conform uzanţelor, pauza de ţigară iar domnul Bunaru ia primul cuvântul.

 

Eugen Bunaru: Am senzaţia unei schimbări de registru. E clar că se petrece o acumulare calitativă în poezia lui Stoicovici, este un poet “format”, un poet care are un exerciţiu al scrisului. Stoicovici ne-a obişnuit cu o poezie reflexivă şi în acelaşi timp tranzitivă. În prezentul lui poetic apare un plus de gravitate din punct de vedere tematic; îi reuşeşte transfigurarea trăirii existenţiale în limbaj poetic adecvat, versurile au o tăietură mai solemnă. Este o poezie pe cont propriu atât ca trăire cât şi ca scriitură. Stoicovici are ştiinţa dozajului (dă exemple din poezia “Manifest”), poezia are un ton de revoltă pus în surdină de metaforă. Nu îmi plac unele titluri ale poemelor iar uneori unele poeme se termină uşor aforistic, de asemenea unele poeme suferă de un surplus lexical. În “Denie” observ imagini foarte rafinate. Nu mă conving, în schimb, poemele-experiment.

Ioana Duţă: Poetul este un martor conştient de schimbare. Se observă supunere şi resemnare. Mă deranjează folosirea excesivă a cuvintelor “când” şi “morţi”. Nu îmi place comparaţia din “Poduri de lemn”. Unele versuri îi par patetice (în sensul englezesc al cuvântului)

 

Aleksandar Stoicovici: Nu ştiu care este sensul englezesc… oricum, mi-ai dat la pate-tic. (râsete)

 

Alex Colţan: E vorba de o revoltă pe dos, o acceptare a realului. Aleksandar urmăreşte un alt tip de emoţii, faţă de până acum, pe altă cărare stilistică. Se apropie de o poezie lipsită de sânge, tehnic stă foarte bine, dar poezia lui s-a diluat foarte mult. “Manifest” devine un fel de acordeon, se desfăşoară liric în mai multe formule prozaice. Cred că asta este o strategie a lui, prozaismul ca strategie. Nu m-a convins, există forţări de limbaj. Este vorba despre joc şi experiment. Stoicovici vrea să facă o poezie foarte ambiţioasă, dar poate pierde multe. În unele poeme se simte gustul suprarealist. E riscant să mizezi pe suprarealism când, practic, poezia ta este un cerebrală, foarte tehnică.

 

Eliana Popeţi: Nu cunosc foarte bine poezia mai veche a lui Stoicovici, dar îţi poţi da seama uşor că este într-o fază de experiment. Mi se pare un grupaj ermetic. Îmi place mult strofa a doua din “Morfină” iar cel mai mult tot poemul în întregime “Bujorilor 73″.

 

Beatrice Serediuc: Poezia mai veche a lui Aleksandar avea un soi de realism magic, cea de acum, din acest grupaj, cred că este o fază experimentală. Cel mai mult mi-a plăcut “Manifest”, poem plin de incisivitate, îmi place şi simetria ei. “Morfină” îţi dă libertatea, chiar prin titlu, să o simţi în creier. Îmi mai place “Denie”, e clar că Stoicovici a evoluat din punct de vedere tehnic.

 

Marian Oprea: Unele poeme au versuri slabe, pe undeva, nu scrie despre el, scrie la suprafaţă şi acesta este motivul pentru care uneori poezia lui nu convinge.

 

Alex Ceauşu: mizează tot pe “Manifest” şi “Denie”. Îl deranjează obiceiul poetului de a începe poezia intens şi de a o termina fără vlagă.

(Se discută despre versul “un animal putrezeşte în salonul de spital”. Lui Marian Oprea nu îi place că versul “miroase”)

Mihaela Bejan (îi dă peste replică lui M. Oprea): Atâta timp cât poezia miroase, e de bine.

La final, Aleksandar Stoicovici le mulţumeşte tuturor pentru prezenţă şi observaţii. “Cu unele lucruri sunt de acord, dar cu altele nu sunt de acord. Poezia mea este de un suprarealism îmblânzit.”

Mie noile poeme ale lui Stoicovici mi se par bune, cel putin 5 din cele citite rămân în picioare, au forţă. Ca scriitură, Stoicovici merge ceas, dar mi se pare că poezia lui se află într-o perioadă de acomodare cu noua atmosferă în care a intrat. Sunt sigur că Aleksandar Stoicovici este unul din cei mai interesanţi poeţi tineri din România şi pariez pe poezia lui.

 

A consemnat Marius Aldea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: