Cenaclul Pavel Dan

Cenaclu literar din Timișoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile" 08.02.1993, ION MONORAN

  • Pagini

  • Comentarii recente

  • Arhiva

premierea concursului „Pavel Dan”, ed. XIV / 2 decembrie 2011

Posted by Aleksandar Stoicovici pe decembrie 14, 2011

Această prezentare necesită JavaScript.

 

 

Este greu, într-o lume care a mutat, uneori cu o grabă ciudată, accentele asupra spiritului tânăr, asupra înnoirilor spectaculoase, să comentezi două decenii de literatură , aşa cum s-a înfiripat, a crescut, s-a afirmat prin concursurile organizate de cenaclul „Pavel Dan”. E greu, fiindcă pentru mulţi dintre studenţii premiaţi aici, scrisul a fost doar un câmp de încercare al inteligenţei şi sensibilităţii,  al „artei literare”. Vor reveni la literatură? Au renunţat la dialogul cu editurile sau revistele culturale? E doar o retragere temporară? Alţii sunt, aşa cum arată şi mentorul cenaclului, Eugen Bunaru, prezenţe vii, modelatoare, în viaţa literară de azi. Premiile nu au făcut altceva decât să semnaleze  capacitatea lor de a fi în prezentul scrisului. Au definit anumite Centre ale literaturii de azi. Mă bucur de premiile acordate, de pildă, scriitorilor din Bistriţa, din Braşov sau din Iaşi. Mă bucur să-i întâlnesc la Timişoara şi să sper, împreună cu ei, că vor rămâne în România. Sau că se vor întoarce în România.

Concursurile celor două decenii  rămân, pentru cel care scrie Panorama literaturii române contemporane un moment de referinţă. O ofertă vie pentru cei care vor să înţeleagă scrisul tânăr de azi.

[Cornel Ungureanu]

Lasă un comentariu