Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Posted by mineni pe Martie 7, 2015

                                                            

Cronică de cenaclu

 

 

 

În cadrul întâlnirii membrilor din Cenaclul ,,Pavel Dan”, în data de 3 martie 2015, am ascultat și comentat poezie și proză, Autorii acestora au fost Marian Oprea (cu poezie) și Roxana Diaconescu (poezie și proză).

Înaintea lecturării propriu-zise a textelor, Eugen Bunaru, în calitate de moderator al cenaclului, a propus ca, la începutul întâlnirilor noastre, să reluăm un ,,obicei” mai vechi al cenaclului, acela de-a face o ,,încălzire lirică” ascultând, în debutul întâlnirii de cenaclu, un poem sau două din poezia română contemporană, aparţinând unor autori canonici (sau nu), ideea fiind şi aceea de-a recunoaşte autorul respectiv.

După o scurtă ,,încălzire”, în care s-au citit câteva poeme de Cristian Popescu, punctându-se importanţa, pentru poezia română actuală, a acestui poet plecat mult prea devreme, seara cenaclieră a fost deschisă de Marian Oprea, care a citit un grupj de poeme dintr-un volum aflat în lucru. A urmat apoi lectura de poezie şi proză (scurtă) susţinută de Roxana Diaconescu.

Eugen Bunaru a remarcat, în primul rând, în cazul poemelor lui Marian Oprea, o schimbare de … macaz, o abordare a unui registru inedit în poeziile sale, prin raportare la tematica sa reprezentativă de până acum, preponderent erotică, eroticul/erotismul fiind, după cum sublinia Eugen Bunaru, un laitmotiv în poezia lui Marian Oprea. Noutatea tematicii în grupajul citit, a spus Eugen Bunaru, constă în abordarea formulei de tip biografist, prin nararea unor momente dure, tipice, ale vieții cazone, din anii epocii ceauşiste, când autorul şi-a efectuat stagiul militar. O tematică, de altfel, ce nu se (prea) întâlnește la alți scriitori ai generaţiei din care face parte Marian Oprea.

Din punct de vedere stilistic, prezența epicului are efecte poetice bune, prin ,,acumularea de detalii semnificative” care reflectă realist experiența dură a vieții cazone. Se poate face, crede E. Bunaru, şi o oarecare apropiere de formula poetică a lui Cristian Popescu, Marian Oprea fiind, de altfel, un admirator al poetului amintit.

Referitor la colajul de poezie şi proză citit(e) de Roxana Diaconescu, Eugen Bunaru vede o evoluţie semnificativă față de poeziile şi încercările în proză anterioare ale Roxanei, numind lectura textelor sale ,,surpriza plăcută a serii”. E un câştig ce vine – spune Eugen Bunasru – din faptul că textele de acum sunt mult mai ,,concentrate’’, ,,dezinvolte’’ şi ,,ludice’’. Apelul la lumea copilăriei este este, în general, convingător prin folosirea unor elemente lexicale sugerând senzorialitatea, dar și prin conturarea unui univers al ,,ființelor mici’’ (vezi poezia Simonei-Grazia Dima). Sigur, mai sunt unele stângăcii, ele pot fi retuşate.

În ceea ce privește proza Roxanei, Crina Costea a făcut referire la combinația potrivită dintre tragic și comic și s-a arătat mulțumită de nota de subiectivism din text: ,,ai vorbit despre tine fără ca tonul să fie siropos”. Tot despre proză s-a exprimat și Crăciunaș Alexandru care a rezonat mai mult cu aceasta, nefiind un fan al poeziei.

Ema Cazan și Mariana Gunță au subliniat încă o dată evoluția Roxanei în poezie. Mariana Gunță a adăugat, vizavi de textele lui Marian Oprea, faptul că acestea au o continuitate și că tematica ,,militară” îi iese mai bine decât cea erotică.

La finalul serii, cei doi autori au făcut aprecieri fiecare cu privire la textele celuilalt. Astfel că Marian Oprea a văzut în textele Roxanei un stil ,,vizionar”, cu anumite fraze sau cuvinte pe care el le-a numit ,,cuvinte-cheie” care trimit la reflectare: „mă întind pe străzi, pe pahare, pe tine”. ,,Sunt scrise cu inteligență” aceste texte concluzionează Marian Oprea. La rândul său, Roxana Diaconescu menționează faptul că poeziile lui Marian Oprea au veridicitate, se aseamănă cu ceea ce îi povestise tatăl ei despre armată.

În concluzie, textelor citite de ambii autori li s-a remarcat plusul artistic- literar, fără a li se nega, totuşi, şi nevoia unor retușări.

A consemnat Ema Cazan

La următoarea întâlnire, din 10 martie, ora 18,30, va citi poezie Ema Cazan. Vă invităm să participaţi!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: