Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Posted by mineni pe Martie 16, 2015

4 poeme de EMA CAZAN şi … o cronică de cenaclu

 

***

 

Joacă-te cu părul meu

Tu poţi să îţi plimbi mâinile până la vârfurile roase

Şi să separi nuanţele închise de cele deschise,

Apoi să măsori firele mici, apoi cele medii, apoi cele lungi

Apoi să deosebeşti firele groase de cele subţiri

Apoi să descoperi ce şampon folosesc, apoi să îmi recomanzi alt şampon

Apoi să cercetezi firele drepte, apoi pe cele uşor ondulate

Apoi pe cele încâlcite… apoi să le îndrepţi pe cele încâlcite

Apoi poţi să te plimbi de la rădăcină până la vârfuri

Cu ochii aţintiţi la drum, fără să tremuri…

Apoi poţi să-l smulgi, să-l rupi, să-l mângâi, să-l tragi,

Să-l legi,  să-l atârni de un cui, să-l muşti, să-l mănânci

Să-l arzi, să-l bagi în buzunar, să-l scoţi din buzunar şi să-l pui la perete

Să-l iei de pe perete şi să te joci cu el

Să separi nuanţele închise de cele deschise

Firele mici de cele medii apoi de cele lungi…

***

L-am invitat la dans

M-a luat în braţe

Până la urmă am lăsat

îmbrăţişarea să danseze.

 

***

Cred în singurătate

în tremurul mâinilor

în iubirea lu bunu’

cred în singurătate aşa cum ştiu

că albinele sunt albine şi nimic altceva

şi că au un motiv pentru care sunt albine şi nu altceva

cred în singurătate aşa cum cred

în salata de cartofi

Şi iarba este doar iarbă şi atât

soarele este soare şi nu este lună stea sau câmpie

şi are un motiv să fie aşa… înţelegi?

dar seamănă fascinant

şi iarba seamănă cu un plug cu o scândură cu o sabie

Doare, cum seamănă! Bătaia cu zăpada

cu plânsul prostituatelor.

Salata de cartofi sigur este aproape de iubirea

lu’ bunu’.

***

Eram un înger,

Pe bune, eram un înger, jur

Afară era război iar eu mă învârteam

În jurul mesei din bar

Aici nu vin decât beţivi care te pupă pe umeri

Şi nu primesc rest

Credeam că sunt un înger,

Serios, credeam că afară copacii plouă

Şi copacii ning

Că mama e un inel din care curg întâmplările

Te rog, te rog,

Eram un înger

Stăteam la taclale cu îngerii beţivi

Şi iarăşi mă învârteam şi mă învârteam,

Alergând în jurul mesei

Ca să zbor… ca să zbor

Eram aşa ameţită,

beţivii vorbeau despre Borges şi virginitate

afară era război iar eu eram un înger,

ce nebunie!

 

 

CRONICĂ de cenaclu la întâlnirea din 17 martie 2015

A citit poezie EMA CAZAN

 

Eugen Bunaru:

–  este o creştere faţă de lecturile anteriore;

– mai persistă, în unele texte, un surplus lexical, o aglomerare retorică;

– se poate face un ,,periaj” la unele texte citite, poemul trebuie să respire; se face comparația cu un copac căruia i se taie crengile uscate pt. a i se dezvolta liber coroana;

– se mizează pe o construcţie a textului;

–  există inflexiuni şi nuanțe ludice; uneori umorul pare involuntar;

– efectul poetic e potențat prin reluări, printr-o succesiune de repetiţii ceea ce, uneori, îi reuşeşte, dă textului un ritm, un crescendo, o alerteţe şi impresia de autenticitate; alteori reluările duc la acel verbiaj amintit deja;

– există şi o tentă ironică şi autoironică pt. a submina tentaţia lirismului;

– e o evoluţie vizibilă, dar cu nevoia de autodepăşire;

– Ema Cazan merită solidarizarea noastră şi, bineînţeles, îndemnul de-a continua;

 

Ramona Sas:

– Ema scrie o poezie vie;

– dă senzaţia de text care se împletește pe el însuși prin reluarea unor versuri;

– capacitatea de a induce ideea de joc, de jocuri;

– e o poezie care curge, nu te blochează când citești;

– e o poezie tonică;

Patricia Lelik:

– te poate duce prin propriile tale nevroze;

– da, e o poezie vie;

– construieşte imagini frumoase;

– uneori repetiţiile duc la redundanţă;

– se abuzează uneori de verbe la conjunctiv şi de puncte de suspensie;

Larisa Roșu:

– se detașază în unele poeme, ceea ce e bine;

– e o poezie în care te regăseşti;

Bogdan Diță:

– e o poezie dinamică, a întâmplării, a mişcării; o poezie ,,temporară” care se compune dintr-o succesiune de gesturi şi adresări directe, uneori exagerate; există şi un anumit balast;

Marian Oprea:

– Ema Cazan scrie o poezie cu „priză” pe real; o poezie concentrată; are sugestie, versuri frumoase, dar sunt şi unele explicitări care trebuie evitate; oricum, e un progres față de data trecută.

 

A consemnat Mariana Gunţă

 

Marţi, 17 martie, va citi poezie Andrei Ene.

Vă aşteptăm!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: