Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Posted by mineni pe Noiembrie 6, 2016

MINI-CRONICĂ de CENACLU

Marţi, 1 noiembrie, a citit poezie ANA MARIA CHIŢULEAN. Poemele citite s-au bucurat de o bună primire, remarcându-se, de către cei care au vorbit, o scriitură în general bine controlată, adecvată motivelor poetice care – aspect important pentru creaţia unui poet – conturează un micro-areal poetic recognoscibil, surprinzând flashuri deloc cosmetizate, deloc ,,feminine” ale cotidianului citadin din imediata noastră apropiere. Totul tuşat într-o expresie concentrată făcând casă bună cu frusteţea, autenticitatea, uneori duritatea tonalităţii, a limbajului poetic asumat, poeta intrând, deseori, în dialog cu comentatorii poemelor citite: Anastasia Coste, Mariana Gunţă, Marian Oprea, Eugen Bunaru, moderatorul întâlnirii. O secvenţă de proză, inserată printre textele citite, a surprins, primind aprecieri unanime, remarcându-se şi un grad de poeticitate, de  bună factură, ale unor pasaje din proza cu pricina.

S-au exprimat – era firesc! – şi rezerve vizavi de unele cuvinte în plus, parazitare sau faţă de unele expresii/sintagme mai puţin inspirate, la care s-ar putea renunţa – aceasta a fost sugestia! – în favoarea unei tensionări, unui fluenţe mai percutante a  textelor, unui câştig în planul puterii de sugestie a verbului poetic. Spiritul critic cel mai sever a venit din partea Marianei Gunţă. Desigur, cu cele mai bune/constructive intenţii.

În preambulul lecturii urmate de discuţii, ,,s-a mers”, din nou, pe un mic exerciţiu de creative  writing. Punctul de pornire l-au constituit 2-ă versuri (la alegere) ale regretatului poet Andrei Bodiu:

,,Am visat că sunt actor’’ şi ,,Obiectele au început să se ascundă’’

Iată ce a ieşit:

 

Obiectele au început să se ascundă

dușumeaua

bunicului mestecă ploaia

ce intră în casă din pat și până la fereastră

picături mici de cafea și așchii proaspăt

lipsite de viață
                                   Mariana Gunţă

 

Am visat că sunt actor

obiectele au început să se ascundă

şi marea de zgomote în care-mi afundam conştiinţa

s-a transformat într-o lumină vişinie.

Câtă agonie, să fii prins cu lecţia neînvăţată

în faţa propriilor aşteptări.

Nu e public mai înverşunat

şi critic mai însetat de sânge

decât tu însuţi – atunci când dormi…

                                         Anastasia Coste

 

am visat că sunt actor

pirandelo visa lângă mine

elefanţii roz personajele poezia

aleea câmpului numărul 4

muzica până când toţi

s-au înghesuit

spre ieşire

obiectele au început să se ascundă

noi prea mari

îndrăgostiţi

noi prea mari

noi prea

ne ascundem după obiecte.

uite cum obiectele au început

să se ascundă şi cât

de penibil le căutăm prin sertare

Ana Maria Chiţulean

 

am visat că sunt un actor într-un flim de dragoste

în pielea goală am intrat pe scenă obiectele au început

să se ascundă le urmăream (mă urmăreau) sala

era goală spectacolu’ s-a terminat în drum spre casă

număram spectatorii m-am pus în pat specatacolu’

a-nceput să mă urmărească
                                                              Marian Oprea

 

Nu e rău… la prima vedere. Nici măcar la a doua …

                                                                                             A consemnat E.B.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: