Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Posted by marianagun pe August 26, 2017

                       

Cenaclul ,,Pavel Dan” și revista ,,Forum studențesc” puțin înainte și puțin după ’89   (articol/evocare de Eugen Bunaru, 30 iunie 2017, publicat/ă – parțial – în săptămânalul ,,Banatul azi” nr. 60, 20 iulie 2017)

                      

Șerban Foarță: ,,Eu scriu un text pentru revista Forum…” (28 iunie 1999, a.m.)

 

În toamna acestui an, Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, așezământ emblematic al urbei noastre, va aniversa 60 de ani de la înființare. La anul, în 2018, sub egida instituției, își va rotunji aceeași venerabilă vârstă Cenaclul ,,Pavel Dan.” Asumându-și, la propunerea scriitorului Ion Arieșanu, după puțini ani de la înființarea sa în 1958, numele unui important prozator ardelean interbelic, Cenaclul ,,Pavel Dan” a devenit, în timp, un reper de istorie literară, prin măcar unele, nu puține totuși, nume de scriitori care, in illo tempore, fie au ,,ucenicit”, fie au avut calitatea de dascăli, de mentori, în acest/în acel spațiu spiritual al unor fecunde și, da, memorabile, fericite întâlniri ‒ deseori tumultuoase confruntări de idei, de opinii ‒ sub zodia tinereții, a aspirațiilor și a emulației creatoare. Așa încât cu totul inexplicabilă și … neinspirată mi se pare a fi omisiunea numelui acestui cenaclu, de-o rară longevitate, care viază și astăzi la cote relevante în plan național, din articolul consacrat cenaclurilor literare (românești) în marele, impozantul și, cu adevărat, importantul Dicționar General al Literaturii Române, (ediția a II-a ,,revizuită, adăugită, și adusă la zi”), publicat în 2016, sub coordonarea academicianului Eugen Simion, la Editura Muzeul Literaturii Române, până în prezent doar cu primele două volume (volumul I cuprinzând literele A și B; volumul II – litera C), ,,și care, anul viitor, se va încheia prin încă șase volume masive.”(Bogdan Crețu).

Constatam, așadar, puțin mai sus, cu o anume mirare și dezamăgire, omisiunea menționării Cenaclului ,,Pavel Dan” din capitolul, consistent de altfel, privitor la cenaclurile literare de ieri și de azi și la rolul lor în dinamica fenomenului literar românesc.

Că acest cenaclu studențesc, timișorean, a fost o ,,oază de normalitate” în aberantul deceniu ceaușist nouă al secolului XX, ca să-l citez pe regretatul poet Andrei Bodiu, paveldanist de seamă, și el, în anii studenției la Universitatea din Timișoara, că în anii ’70 -’80, și-au găsit aici un spațiu de exprimare și afirmare câțiva tineri scriitori optzeciști și nouăzeciști, unii devenind nume de neignorat ale literaturii române contemporane precum Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Pora, Lucian P. Petrescu, Gheorghe Secheșan, Mircea Bârsilă, Ion Monoran, Petru Ilieșu, Adrian Derlea, Simona Grazia Dima, Andrei Bodiu, Mihai Octavian Ioana, Rodica Draghincescu, Ioan Crăciun, Vasile Rodian, că, în, aceeași perioadă, fastă, a cenaclului, s-au ,,perindat”, pe la ,,Pavel Dan”, la invitația lui Viorel Marineasa (metodistul cenaclului), într-un gest de sfidare, aș zice, la adresa culturii oficiale, subordonate sistemului, mai toți junii scriitori de la Cenaclul de Luni și de la Cenaclul Universitas din metropolă, că au onorat acest spațiu pentru minte, inimă și literatură, cu prezența lor, scriitori ‒ evocați, aici și acum, într-o înșiruire aleatorie ‒ precum Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Lucian Raicu, Sorin Titel, Marin Mincu, Romulus Rusan, profesorul psihiatru Eduard Pamfil, (toți aceștia deja plecați dintre noi), Livus Ciocârlie, Mircea Martin, Eugen Simion, Ion Pop, Adrian Popescu, Dinu Flămând, Anghel Dumbrăveanu, Gheorghe Schwartz, Șerban Foarță, Cornel Ungureanu, Dușan Petrovici, (cei trei, din urmă, fiind, în studenție, chiar membri ai cenaclului), Constanța Buzea (+), Ana Blandiana, Ștefania Plopeanu ori distinsa d-nă Ioana Em. Petrescu (+), apreciată eminescologă, iar lista numelor ar putea continua, toate astea – cred ‒ ar putea spune ceva despre cenaclul cu pricina. Și nu tocmai puțin/puține. Sigur, ar mai spune ceva, semnificativ, referindu-ne la o etapă literară recentă, și faptul că Marin Mincu, critic redutabil, recunoscut prin spiritul său polemic, poate cel mai fervent promotor al generației 2000, în anul de grație 2003, într-un articol (reluat în voum), Respirația Cenaclului,,Pavel Dan”, scria fără reticențe: ,,Poeții tineri de la Timișoara (Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă, Cătălina George, Adriana Tudor Gâtan, n. m., E. B.) se integrează și ei în «respirația înnoitoare» a întregii generații douămiiste. (….) Salutăm cu bucurie contribuția tinerilor din Cenaclul Pavel Dan la competiția poetică neîntreruptă.” De altfel, același critic, în prefața antologiei sale consacrată generației 2000, (Pontica, 2004), amintind grupările literare, importante, din țară, în care s-au coagulat nuclee reprezentative ale douămiismului poetic, reiterează aprecierea sa asupra cenaclului studențesc timișorean. De o reală deschidere și, implicit, de o receptare favorabilă s-a bucurat gruparea douămiistă de la ,,Pavel Dan” și din partea revistei Vatra și a prestigiosului critic Al. Cistelecan. Pagini consistente le-a oferit paveldaniștior (poeți și prozatori, douămiiști și postdouămiiști) revista Orizont, pentru unii, aceste prime ,,ieșiri în lume” însemnând, în fapt, debutul lor publicistic.

În susținerea afirmațiilor de mai sus, nu mi se pare inutilă evocarea numelor unor scriitori (și artiști), din generațiile ’80, ’90, de indubitabilă notorietate și recunoaștere națională, care au relaționat, în mod direct, cu gruparea paveldanistă, prin lecturi, dezbateri (vizavi de ,,noul val”, de postmodernism, de noile tendințe în poezie și proză) și întâlniri cenacliere, atât în Timișoara, ,,acasă”, la cenaclul ,,Pavel Dan”, cât și în București sau în alte centre culturale/universitare, ca răspuns la invitația cenaclurilor optzeciste & nouăzeciste în mare vogă la acea vreme (Cenaclul de Luni, Cenaclul din Tei, Cenaclul Junimea, Cenaclul Universitas, Cenaclul revistei Amfiteatru, al revistei Echinox, Cenaclul de la Buzău condus de poetul Gheorghe Ene, Cenaclul studențesc de la Oradea, Festivalul de Poezie de la Sighișoara ș.a.). În nu puține cazuri s-au legat prieteníí ce se mențin și astăzi. Dar iată numele optzeciștilor și nouăzeciștilor care au relaționat, literar, constant cu Cenaclul ,,Pavel Dan” în ,,întunecatul deceniu nouă” (Radu G. Țeposu), considerându-l un topos semnificativ al creației tinere, similar celorlate cenacluri studențești amintite: Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei (+), Florin Iaru, Ion Stratan (+), Ion Bogdan Lefter, Ioan Groșan, Bogdan Ghiu, Elena Ștefoi, Magda Cârneci (Magdalena Ghica), Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Al. Cistelecan, Mircea Nedelciu (+), Alexandru Mușina (+), Gheorghe Crăciun (+), Călin Vlasie, Romulus Bucur, Radu Sergiu Ruba, Cristian Teodorescu, Ioan Buduca, Gheorghe Ene (+), George Vulturescu, Gheorghe Iova, Andrei Zanca, Ion Neagoș, Artur Șofalvi, Marius Iosif, pictorul Vasile Mureșan (celebrul Murivale) și lista ar putea continua. De neeludat, la acest ,,capitol”, sunt nouăzeciștii Cristian Popescu (+), Simona Popescu, Caius Dobrescu, Marius Oprea, Ruxandra Cesereanu, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu, Paul Vinicius, Cătălin Țârlea, Nicolae Tzone, dar și mai tinerii poeți, premergători generației 2000, Ștefan Baștovoi, Svetlana Cârstean, Dumitru Crudu, Dana Catona, Adrian Suciu. (Omisiunile, ca în cazul unei enumerări, aleatorii, de acest gen, nu pot fi decât inerente.).

Îndeosebi pentru perioada anilor ’80 – ’90, dar și pentru începutul anilor 2000, ani de reală efervescență ai cenaclului, trebuie amintite, ca ,,momente” absolut memorabile, de domeniul istoriei literare, edițiile taberei de creație studențească națională de la Crivaia, organizate și desfășurate sub egida Cenaclului ,,Pavel Dan” (referent cultural – prozatorul Viorel Marineasa), cu participarea unor invitați de marcă, astăzi nume (iată, în reluare, aici) de referință ale literaturii române contemporane (și nu doar): Mircea Cărtărescu, Elena Ștefoi, Matei Vișniec, Alexandru Mușina, Gheorghe Crăciun, Călin Vlasie, Sorin Antohi, Pavel Șușară, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Herta Müller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer. De menționat un pasaj, semnificativ, pe tema optzecismului românesc și a rolului jucat de cenaclurile studențești în contextul respectiv, pasaj dintr-un articol semnat, în 2010, de Livu Ioan Stoiciu: ,,Iar în ţară, în acelaşi timp, vorbim de cenaclurile formate în jurul revistelor Echinox la Cluj, Forum studenţesc la Timişoara şi Dialog şi Opinia studenţească la Iaşi, unde funcţiona şi cenaclul Junimea Nouă (…).” Aici, însă, voi nuanța, amintind că, începând cu a doua jumătate a anilor ’70, la ,,Pavel Dan”, în jurul revistei Forum studențesc (a suplimentelor sale literare) s-a conturat o mișcare, o grupare, așa-numitul monodersilism, care printr-un anume program poetic/estetic asumat, se integra, anticipativ, în mișcarea optzecistă generală.

Cât despre percepțiile mai recente vizavi de cenaclul timișorean, nu vor fi fiind lipsite de interes și câteva opinii ale unor scriitori de prim-plan din generația milenaristă: ,,Nu știu dacă în afară de Euridice și Pavel Dan mai sunt alte cenacluri care să fi rezistat atâta timp. Cenaclul Pavel Dan este cunoscut pentru nota studențească pe care o păstrează. Poate ar fi bine dacă ar fi mai cunoscute antologiile pe care le-ați lansat.” (Răzvan Țupa); ,, Cenaclul Pavel Dan e un brand bun, are tradiție serioasă și ștaif…” (Radu Vancu); ,,Categoric, Cenaclul Pavel Dan, care are și o tradiție în spate, există pe hartă.” (Cristina Ispas).

Sigur, pentru cei realmente interesați de ,,problematica” acestui cenaclu, ca instrumente de lucru și, în același timp, ca argumente concrete cu privire la însemnătatea și vitalitatea, longevitatea lui, pot servi antologiile publicate de-a lungul anilor, cuprinzând perioade și nume semnificative din istoria cenaclului: Efigii, Timişoara, 1968, plachetă coordonată şi prefaţată de criticul Nicolae Ciobanu; Zona – prozatori şi poeţi timişoreni din anii ’80 şi ’90 – o antologie de Viorel şi Gabriel Marineasa, Editura Marineasa, Timişoara, 1997, care pune şi repune în circulaţie, cu aspiraţia legitimă a unei posibile revalorizări critice, câteva, distincte, identităţi scriitoriceşti, unele de primă linie, ale generaţiilor respective (’80; ’90). Au urmat: Dintr-o respiraţie – antologie de poezie ,,pavel dan” – generaţia 2000, Editura Marineasa, Timişoara, 2002; Pavel Dan 50, Editura Marineasa, Timişoara, 2008, (ambele plachete – prefaţate şi îngrijite de subsemnatul); prietenii despre care nu mai ştii nimic, Editura Brumar, Timișoara, 2012, cuprinzând poezie și proză, (coordonator Aleksandar Stoicovici, prefaţă de Felix Nicolau, postfaţă – Eugen Bunaru); în 2013 este publicată ,,Cuprins sau Un fel de Imperiu”, reeditată în 2014, o antologie de poezie cvasiintegrală a Cenaclului ,,Pavel Dan”, marcând cei 55 de ani de existență activă, continuă. Prefața este semnată de Cornel Ungureanu, selecția autorilor și a textelor, îngrijirea ediției, argumentul antologiei aparținându-mi, iar pe coperta a IV-a au semnat aprecieri criticii Ion Pop, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Ruja. Cartea a fost comentată favorabil în presă (Orizont, Luceafărul de dimineață, Arca, Poesis), la Radio România Cultural consacrându-i-se două episoade consecutive, în cadrul emisiunii ,,Curente și cenacluri literare”, prilej cu care mi s-a luat un interviu, pe tema activității/istoriei Cenaclului ,,Pavel Dan”, de către realizatorul emisiunii, criticul literar Constantin Cristian Bleotu (respectiva emisiune aflându-se în arhiva Radiolui România Cultural).

Dar memoria culturală a unui topos, fie el și un cenaclu literar studențesc viu, conectat la dinamica fenomenului literar actual, bunăoară Cenaclul ,,Pavel Dan” din Timișoara, trebuie mereu cultivată, prezervată. Chiar și de/într-un Dicționar General al Literaturii Române. Altfel, am putea rămâne cu întrebarea dacă această omisiune nu se datorează fie unei documentări lacunare, fie – mai grav ‒ unui reflex întârziat al unor mai vechi prejudecăți centraliste, funcționând, din păcate, în virtutea inerției, și la unii cercetători tineri, indiscutabil talentați, de altfel. Tocmai de aceea, precizările academicianului Eugen Simion, coordonatorul Dicționarului, din Cuvântul înainte (pag. IX) sunt bine-venite, Domnia sa asigurând cititorii ,,că omisiunile (…) n-au fost deliberate. Și, mai ales, să fie siguri (cititorii, n.m., E. B.) că, la o ediție viitoare, erorile descoperite vor fi eliminate.”

În cele ce urmează mă voi opri, însă, la Forum-ul studențesc, încercând să punctez, din ,,goana condeiului”, momente, aspecte și nume, implicate, de referință ale revistei care, prin rolul ei, acela de spațiu al exprimării paradoxal libere, cel mai adesea, într-o perioadă de neagră opresiune culturală, a scris o pagină de profesionalism, de curaj tineresc, de demnitate intelectuală și, nu mai puțin, de …diplomație managerială în istoria presei timișorene și nu numai.

  

Revista Forum studențesc (editată la nivelul Centrului Universitar Timișoara) a apărut în anul 1973, ca urmare a unificării, prin decizia C.U.A.S.C., a celor 4 reviste studențești timișorene ‒ a Universității de Medicină (Scalpelu’), a Institutului Politehnic (Micron), a Institutului Agronomic (Agraria) și a Universității din Timișoara (Forum) – ce funcționau încă din anul 1968.

   Până în 1989, pe lângă tematica specifică, privind viața studențească, ce i-a adus numeroase premii la concursurile naționale, revista Forum studențesc s-a remarcat, constant, prin paginile de cultură/literatură și, în mod deosebit, prin consistența valorică și tematică a Suplimentelor sale literare (unele realizate de Facultatea de Filologie, precum suplimentul de proză scurtă, altele, nu puține, datorate Cenaclului ,,Pavel Dan”).

În acest context, trebuie semnalate câteva din preocupările consecvent promovate, de-a lungul anilor, de către colectivele redacționale. Una dintre ele a fost, indubitabil, prezentarea, într-un spirit novator, pe un spațiu larg, a unei bogate tematici literar-culturale, care aduna, laolaltă, semnăturile tinerilor autori paveldaniști (studenți, elevi, dar și muncitori), ale unor autori congeneri, deja faimoși, membri (cel mai adesea) ai reputatelor cenacluri studențești amintite ‒ Cenaclul de Luni, Cenaclul Universitas, Echinox, Cenaclul de proză Junimea, cenaclul ieșean ‒ precum și cele ale unor scriitori consacrați, de marcă, din toate zonele culturale ale țării, ba chiar și din diaspora: Emil Cioran, Mircea Eliade.

De asemenea, o preocupare constantă era acordată literaturii și creației în alte limbi, un spațiu important fiind consacrat traducerilor (din literatura americană și, în genere, din cea occidentală; Allen Ginsberg, bunăoară, în traducerea profesorului universitar Marcel Pop-Corniș și a lui Petru Ilieșu ș. a.), dar și creației originale în limbile maghiară, germană și sârbă, reunite într-o pagină special denumită Universitas, pagină în care au publicat tinerii scriitori germani, cei mai mulți dintre ei făcând parte din celebra Aktionsgruppe Banat: Herta Müller, laureată a Premiului Nobel (2009), Horst Samson, Richard Wagner, William Totok, Rolf Bossert, Johan Lippet, Werner Söllner, Helmut Britz, Helmuth Frauendorfer ș.a. Ei promovau o literatură neconvențională, necosmetizată metaforic, scriau o poezie directă, autentic angajată, cultivau poemul de acțiune, cu priză concretă la realitate, la social și la politic, influențându-i benefic, în această direcție, și pe tinerii scriitori paveldaniști.

     ,,O particularitate a revistei Forum studențesc ‒ opinează Gheorghe Crișan, redactor-șef al revistei între 1977-1981) ‒ ce o individualiza în spațiul cultural universitar era promovarea permanentă a literaturii și artei SF, pe lângă rubrica de profil fiind editat, perodic, și un supliment (fanzin) numit Paradox, cu contribuția membrilor Cenaclului studențesc H. G. Wells, sub îngrijirea lui Viorel Marineasa (metodistul cenaclului) și, respectiv, Cornel Secu. Remarcabile au fost și strădaniile revistei Forum studențesc de a promova zone de avangardă ale limbii și culturii, aflate la limita acceptului de către autoritățile comuniste ale acelor ani, precum muzica pop, rock etc. (rubrica Sinteze) sau susținerea limbii Esperanto. Nu în ultimul rând, revista Forum studențesc a fost – inclusiv prin colaborarea cu cercul de profil al Casei de cultură a studenților – o veritabilă școală de presă și de intelectuali de prestigiu, mulți dintre membrii colectivului redacțional devenind, în timp, reputați ziariști, oameni de cultură și litere, distinse cadre universitare.”

În acest context, din multitudinea membrilor colectivelor redacționale și ai colaboratorilor revistei Forum studențesc (unii dintre ei, personalități de prim rang ale culturii și literaturii române) care, prin prestația lor profesională și creatoare, au adus, în perioada anilor ’70 – ’80 -’90, un plus de imagine revistei și, implicit, instituției tutelare, amintim, selectiv, cu accent pe paginile literar-culturale, pe Eugen Todoran, Livius Ciocârlie, Marcel Pop-Corniș, Adriana Babeți, Șerban Foarță, Cornel Ungureanu, Sorin Titel, Iosif Cheie-Pantea, Simion Mioc, Rodica Bărbat, Ion Arieșanu, Dușan Petrovici, Marcel Turcu, Crișu Dascălu, Ion Marin Almăjan, Traian Dorgoșan, Alexandru Ruja, Gheorghe Jurma, Ioan Iovan, Viorel Marineasa (metodist, coordonatorul Cenaclului Pavel Dan până în 1989 și al mai multor suplimente literare ale revistei Forum studențesc, printre care excelentul Forum aniversar nr. 1-2, din 1979, marcând 20 de ani de la înființarea Cenaclului ,,Pavel Dan’’), Vasile T. Crețu, Cornel Secu, Dana Gheorghiu, Aurel Turcuș, Ioan Viorel Boldureanu, Lucian Alexiu, Ioan Băcălete, Ștefan Popa-Popas, Nick Lengher, Marian Odangiu, Carmen Odangiu, Marcel Sămânță (redactor-șef adjunct), Constantin Mărăscu, Gheorghe Crișan (redactor-șef), Valentin Vișan (redactor-șef adjunct), Mirel Lazăr, Radu Matei Todoran, Lia Lucia Petric (Iepure), Lucian Ionică, Mircea Bârsilă, Ion Monoran, Adrian Derlea, Vasile Rodian, Cornelia Velțan, Gheorghe Pruncuț, Corina Rujan, Lucian Scurtu, George Terziu, Marius Târziu, George Lână, Petru Dinu Marcel, Marcel Luca, Dușan Baiski, Sergiu Nicola, Dorin Davideanu, Constantin Cozmiuc (+), Mihai Alexandru, Voicu David, Sabin Popescu, Silviu Genescu, Antuza Genescu, Petru Ilieșu, Daniel Vighi (redactor-șef adjunct), Ioan T. Morar (redactor-șef adjunct), Cornel Bogdan, Simona-Grazia Dima, Brândușa Armanca, Lucian P. Petrescu, Marlen Heckmann, Gheorghe Secheșan, Marius Morariu, Horia Dulvac, Florian Mihalcea (redactor-șef adjunct), Marcel Tolcea, Andreea Gheorghiu, Traian Pop Traian, Tudorel Urian, Rodica Draghincescu, William Totok, Helmuth Frauendorfer, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Andrei Bodiu, Pompiliu Crăciunescu (redactor-șef), Mihai Octavian Ioana, Radu Pavel Gheo, Gabriel Zănescu, Radu Ciobotea (redactor-șef), Lucian Vasile Szabo, Otilia Hedeșan, Simona Constantinovici, Mircea Pora, Eugen Bunaru, Ioan Crăciun, Valeriu Drumeș, Milodrag Konstantinovici, Vladimir Petrescu, Mihai Corneliu Donici, Nina Ceranu, Mariana Gherga, Laura Gheorghiu, Victor Neumann, Rodica Borșa, George Șerban (redactor-șef adjunct între 1988-1989), Dan Rațiu (redactor-șef în aceeași perioadă), Valentin Sămânță. Merită, de asemenea, amintit aportul inimosului director al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, profesorul Valeriu Panasiu, (coleg de filologie, la București, cu Sorin Titel), care a sprijinit, într-o perioadă grea (anii ’80), activitatea Cenaclului literar ,,Pavel Dan” și editarea Forumul-ui studențesc, precum și aportul Danei Dinu, coordonatoarea cercului de presă.

Nu trebuie uitat, când vorbim despre Forum studențesc, despre suplimentele sale literare din anii ’80, un fapt atestat de înseși numerele respective ale revistei (care s-au mai păstrat în diverse colecții particulare precum cea a lui Gheorghe Crișan) și anume deschiderea revistei spre actualitatea literară, sincronizarea și conectarea, încă de la început, cu noua paradigmă literară, aceea a a postmodernismului optzecist, anticipând-o chiar prin mișcarea monodersilistă, inițiată și cultivată la Cenaclul ,,Pavel Dan, la finele anilor ’70 și începutul anilor ’80.

De subliniat că Forumul studențesc, suplimentele sale literare, prin conținutul tematic bogat, prin notorietatea colaboratorilor, prin calitatea materialelor publicate, prin curajul și nonconformismul tematicii abordate (în proză, poezie, eseu, teatru), prin refuzul ‒ în confruntarea cu cenzura comunistă ‒ cedărilor, al compromisurilor (de factură politico-ideologică), și-a dobândit un prestigiu și o notorietate naționale, alături de revistele studențești din țară: Echinox, Opinia studențească, Dialog, Convingeri comuniste (COCO), Amfiteatru. Convingătoare în acest sens sunt și mărturisirile lui Viorel Marineasa dintr-un recent interviu: ,,În ce mă privește, am fost promotorul câtorva suplimente Pavel Dan – Forum studențesc, numărul de 32 de pagini din 1979 prevestind și dinspre Timișoara optzecismul. A fost o luptă cumplită cu cenzura atunci, pornind de la nivelul Asociației, cu lideri oarecum înțelegători, trecând la comitetul de partid pe centru universitar și sfârșind la secția de propagandă a comitetului județean PCR.”  

   După Revoluție, au apărut sporadic, până prin 1997, numere ale Forumului studențesc, axate pe o tematică diversă, cu precădere social-politică-economică, dar și cu abordarea unor teme culturale de actualitate postdecembristă, sub îngrijirea lui Viorel Marineasa, Marcel Tolcea, Dana Gheorghiu, cu colaborarea studenților de la Facultatea de Jurnalistică a Universității de Vest și de la Universitatea Banatul, dar și cu participarea unor forumiști din seriile anterioare (George Șerban, Dan Rațiu, Simona Constantinovici, Rodica Borșa, Laura Gheorghiu ș.a.), nelipsind nici numele unor personalități precum Eugen Todoran, Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți. După o pauză de aproximativ doi ani, editarea revistei Forum studențesc, ca supliment literar, s-a reluat începând cu anul 1999, aparițiile având o oarecare periodicitate, în funcție, însă, de tot mai modestele mijloace de finanțare din partea instituției, respectiv din partea ministerului de resort. Revista redevine, totuși, până în anul 2012, un spațiu important de exprimare a tinerilor scriitori ai Cenaclului literar-studențesc ,,Pavel Dan”, unii dintre ei debutând (publicistic) în paginile ei. Trebuie menționat că aceste noi numere au apărut în format de caiet/carte, (copertate), cu un aspect grafic atractiv, având un sumar bogat și diversificat, preponderant literarcultural, cu informații din domeniu la zi, cu ilustrații grafice purtând semnăturile unor plasticieni consacrați (Silviu Oravitzan, Suzana Fântânariu, Gheorghe Văleanu (+), dar și ale mai tinerilor artiști experimentaliști: Aurel Gheorghiu-Cogealac, Szilárd Banga ș.a.), atrăgând colaboratori valoroși, îndeosebi din generația tânără, (deopotrivă contestată și în vogă), generația 2000, dar și din mai noua serie post-douămiistă, reprezentând toate centrele culturale/studențești, importante ale țării: Claudiu Komartin, Radu Vancu, Răzvan Țupa, Bogdan Perdivară, Dan Coman, Ștefan Manasia, Teodor Dună, Elena Vlădăreanu, Ruxandra Novac, Oana Cătălina Ninu, Un Cristian, Ionuț Chiva, Șerban Axinte, Cristina Ispas, Miruna Vlada, Stoian G. Bogdan, Florin Caragiu, V. Leac, T. S. Khasis, Cătălin Lazurcă, Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Mihai Vakulovski, Andra Rotaru, Olga Ștefan, Naomi Ionică, Mihaela Alecu (Brașov, Universitatea ,,Transilvania”, redactor la revista Corpul T), Ramona Hărșan (Brașov, Corpul T), Corina Bernic, Andrei Mocuța, Teodora Coman, Paul Gorban, Marius Surleac, Gabriel Nedelea, Cătălina Cadinoiu, Aida Hancer, Vlad Pojoga (Cenaclul Zona Nouă, Sibiu), Vlad Drăgoi, Ion Buzu (Chișinău), Matei Hutopilă, Ilinca Pop. Cei mai mulți dintre acești tineri scriitori, cărora li se adaugă, de drept, membrii Cenaclului Vlad Ioviță și ai Cenaclului Republica din Chișinău sub coordonarea poetei Moni Stănilă, s-au numărat, printre invitații Cenaclului ,,Pavel Dan”, cu diverse prilejuri: la întâlniri de lectură și dezbateri, lansări de carte, festivaluri și maraton de poezie în cadrul Studentfestului timișorean, la acordarea de premii la Concursul Național de Creație Studențească ,,Pavel Dan”, în cadrul parteneriatului Interferențe culturale Timișoara – Chișinău ș.a.

Regăsim, desigur, și pagini semnate de scriitori consacrați, unii de prim-plan, aparținând generațiilor anterioare (60’, ’70, ’80, ’90): Petre Stoica (+), Marin Mincu (+), Nora Iuga, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți, Șerban Foarță, Octavian Soviany, Liviu Ioan Stoiciu, Gellu Dorian, Paul Vinicius, Andrei Bodiu (+), Daniel Vighi, Marcel Tolcea, Viorel Marineasa, Mircea Pora, Rodica Bărbat, Ioan Viorel Boldureanu, Radu Pavel Gheo, Mircea Bârsilă, Simona-Grazia Dima, Petru Ilieșu, Gheorghe Secheșan, Corina Rujan, Nina Ceranu, Gheorghe Mocuța, Vasile Dan, Ion Chichere (+), Simona Constantinovici, Grațiela Benga, Robert Șerban, Adrian Bodnaru, Adrian Suciu, Daniela Rațiu, Adela Dragomir, Gheorghe Miron, Daniel-Silvian Petre, Costel Stancu, Ioan Matiuț, Liana Sabău, Marian Oprea, Maria Nițu ș.a. Un spațiu aparte, în mai multe numere de revistă, a fost dedicat poeților timșoreni, paveldaniști, plecați (mult prea devreme): Ion Monoran, Gheorghe Pruncuț, Adrian Derlea, Ioan Crăciun, Valeriu Drumeș.

Se publică, în aceste suplimente culturale, poezie, proză, critică literară, interviu, anchetă, dar și eseu, traduceri. Amintim câteva rubrici: „Dialoguri”, „Remember”, „Interferențe lirice”, „Vin prozatorii”, „Eseuri, cronici literare”, ,,Generații despre generații”, ,,(Im)pulsuri critice”, „Traduceri”. Iată și numele celor care au îngrijit și coordonat, în acest interval de timp, postdecembrist, noile numere ale Forumu-lui studențesc (supliment literar): Dana Gheorghiu Anghel (referent cultural, prozatoare), Eugen Bunaru (îndrumător al Cenaclului ,,Pavel Dan”), Moni Stănilă, Aleksandar Stoicovici (referenți culturali), Ana Pușcașu.

Au publicat poezii, proză, eseu, anchete, interviuri, cronici literare, traduceri tinerii scriitori timișoreni, studenți sau absolvenți universitari, membri ai Cenaclului ,,Pavel Dan”, exponenți ai douămiismului și postdouămiismului: Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă, Cătălina George, Adriana Tudor Gâtan, Andra Mateucă, Eugen Filip, Adrian Petru Stepan, Daniel Luca, Sorin Horotan, Anemarie Sorescu, Codruța Bejenaru, Sebastian Duică, Viorel Suciu, Oana Monoran, Moni Stănilă, Ana Pușcașu, Dafina David, Alexandru Colțan, Alex Condrache, Ionuț Ionescu, Aleksandar Stoicovici, Marius Ștefan Aldea, Bogdan Munteanu, Borko Ilin, Goran Mrakici, Liubinca Perinaț Stancov, Oana Doboși, Beatrice Serediuc, Nicoleta Papp, Ioana Duță, Octavia Sandu, Alexandra Coman, Eliana Popeți, Ariana Perhald, Mariana Gunță ș. a. Vizavi de inerentele omisiuni de nume, momente și întâmplări forumiste, dincolo de sincerele scuze …de rigoare, îmi rămâne doar să lansez, pentru cei doritori de mai mult și mai bine, gândul, sau sugestia, sau visul, sau provocarea scrierii unei monografii Forum studențesc. De ce nu?..

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: