Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Arhivă autor

Posted by mineni pe Septembrie 14, 2017

Invitație lansare de carte

Joi, 14 septembrie 2017
ora 18.30

Alături de Daniel Vighi, despre carte va vorbi Adriana Babeți.
Event Facebook
 

Mort în Patagonia de Daniel Vighi

Editura Polirom, 2017

Romanul Mort în Patagonia este o parabolă epică pe tema lecturii ca aventură. Începută în urma unui seminar din sala 201 a Facultăţii de Litere din Timişoara, peregrinarea este o incursiune în istoria descoperirii Lumii Noi, avîndu-i ca protagonişti pe Columb, Magellan şi Pedro Sarmiento de Gamboa, la care se adaugă o serie de conchistadori celebri cărora lectura, ca incursiune în timp şi geografii, le dă viaţă. Romanul deplînge genocidul populaţiei ona din Patagonia, al băştinaşilor selknam, dar şi moartea cumplită a coloniştilor debarcaţi în lumea inospitalieră din Tierra del Fuego în anul 1555.

Daniel Vighi s-a născut pe 8 octombrie 1956. Este prozator al generaţiei literare din anii ’80, eseist şi profesor de literatură română contemporană la Universitatea de Vest din Timişoara. Dintre volumele de proză scurtă: Povestiri cu strada depozitului (1985), Valahia de mucava (1996), Apocalipsa 9 (1999), Cometa Hale-Bopp (2007), Comisia de împăciuire (2009), Istoria din cutia de pantofi (2013). Romane: Însemnare despre anii din urmă (1989), Decembrie, ora 10 (1997), Insula de vară (1998), Misterele castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă (2004), Trilogia Corso (2015). Eseuri: Tentaţia Orientului (1998), Sorin Titel (2000), Onoarea şi onorariul (2007), Graffiti cu Ţuţea. Eseu despre nesemnificativ (2014). Este laureat a numeroase premii naţionale şi internaţionale. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Anunțuri

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Iunie 19, 2017

 

 

ANUNȚ IMPOTRANT

Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara vă invită să participați la cea de-a XX-a ediţie a Concursului Național Literar Studenţesc ,,Pavel Dan”, (an universitar 2016/2017).

Concursul se va desfăşura pe două secţiunipoezie şi proză. Lucrările (maxim 7 pagini – poezie, 10 pagini – proză, în 3 exemplare, Times New Roman, 12) vor fi trimise într-un plic pe care va fi trecut, în locul numelui, un motto. Acelaşi motto se va regăsi şi pe un plic mai mic care va conţine datele participantului (nume, prenume, data şi locul naşterii, domiciliul, liceul/facultatea, adresa completă, adresa de e-mail şi numărul de telefon). Textele pentru concurs şi datele de contact ale concurenţilor vor fi trimise, în acelaşi plic, şi în format electronic, într-un CD. Grupajul de poeme şi plicul mai mic se introduc în plicul mare şi se trimit la adresa: Casa de Cultură a Studenţilor Timişoara, Bvd. Regele Carol I, nr.9, cod 300180, Timişoara, cu menţiunea ,,Pentru Concursul ,,Pavel Dan”.

Data limită de primire a textelor s-a modificat/s-a prelungit până la 12. 07. 2017. Concursul se adresează elevilor, studenţilor și masteranzilor (nedebutaţi în volum).

Juriul, format din scriitori timişoreni consacraţi, va anunţa rezultatele Concursului până la data de 31 iulie a. c.

Autorii premiaţi vor beneficia, în cadrul unei festivități ce va fi organizată de Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, de premii în cărți și de publicarea textelor într-o plachetă,  pe site-ul insituției și pe blogul Cenaclului.

Vă dorim succes!

Contact: cenaclulpaveldan@gmail.com; Nr. de telefon: 0256/496711

 

Timișoara,  16. 06. 2017                                              CCST – Cenaclul ,,Pavel Dan”,

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Iunie 19, 2017

Vă invităm să citiți  în revista ORIZONT nr. 6/2016, pag. 26

                                                                                                   

                                                                            

                                                                                                                       

          HARFA DE IARBĂ

 

 

 

 

     TREI POETE DE LA

CENACLUL „PAVEL DAN”

 

ROXANA DIACONESCU

MARIANA GUNȚĂ

ANASTASIA COSTE

 

http://www.revistaorizont.ro/arhiva/iunie2017.pdf

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Iunie 19, 2017

 

O proză de Ciprian Baciu

 

 

Joker metalic, galvanizat

 

M-am trezit devreme, cu toate că era sâmbătă, voiam să ajung cât mai repede la Auchan, au deschis un reciclator acum câteva săptămâni și trebuia să mă scap de toate sticlele, borcanele, vodcile goale Wyborowa, dozele de Staropramen înghesuite cu greu într-o plasă textilă.

Am luat-o pe jos, ploua mărunt, n-am avut nervi să mă sincronizez cu expresul, am preferat să mă lupt cu noroaiele de pe marginea străzii. Aparatul era deschis, ultima oară îl opriseră din pricina gerului, să nu înghețe benzile, așa mi-a spus băiatul responsabil cu funcționarea acestuia:

-Oricum, suntem nevoiți să reciclăm, să mai scăpăm de gunoaie, altfel vin ăștia și fac lângă CET un incinerator și ăla costă câteva zeci de milioane de euro și o să aducă deșeuri din toată țara să le ardă, să își recupereze investiția și numai de asta n-avem acum nevoie, îi zisesem băiatului de-acolo, care mă asculta nedumerit.

Sticlele de Wyborova, 1 ban bucata, dozele 3 bani, pet-urile de Cola 5 bani, unele borcane nu mi-au fost acceptate, în schimb mi-au fost preluate toate sticlele de bulion: la final, plasa mea de gunoaie valorase 1 leu și 45 de bani. Am intrat în Auchan, am cumpărat o floare, Haworthia, o să caut acasă cum se îngrijește, seamănă cu aloele pe care le-am înmulțit când stăteam într-o mansardă pe Rebreanu și aveam un coridor luminos, comun cu alți locatari. Plecasem de-acolo pe nepregătite, nevoit să las florile, amenajasem pe o masă un petic de verdeață, aveam aproape douăzeci de plante de apartament, îmi luminau ziua.

Am prezentat la casierie voucher-ul în valoare de 1 leu și 45 de bani, Haworthia costa 10 lei, am achitat diferența, am rugat casiera să-mi dea și-o pungă, nu m-am îndurat să cumpăr nimic altceva, deși îmi sticleau ochii după o tabletă de ciocolată cu mentă, voiam să schimb gunoaiele într-o floare, s-o aduc acasă, s-o îngrijesc, poate o să răsară și alte fire, cum am pățit cu aloele.

Am luat-o înapoi către oraș, Auchan-ul din Șagului e pe platforma industrială, am mers iarăși pe jos, expresul meu leneș circulă sâmbăta din oră în oră, era prea rece afară ca să-l aștept. Pe drum am pus deoparte, în locuri doar de mine știute, o rangă și-o bieletă de tir, o să le recuperez altă dată, să le pun în balcon, alături de o ușă ruginită de camion și niște plăcuțe recuperate de lângă un stâlp de înaltă tensiune, nu cred că o să le duc vreodată la reciclat, cel mai probabil o să le așez lângă tomberoane atunci când o să plec și din apartamentul unde locuiesc acum cu chirie, cartierul e plin de rromi, o să fac o bucurie unuia, parcă văd cum o să le încarce într-un cărucior.

Am văzut odată, cum treceam pe sub podul din Șagului, lângă niște cauciucuri, patru butelii de heliu, erau pentru petreceri, de un violet amuzant, le aruncaseră acolo, sub pod se adună tot felul de reziduuri, dar aceste patru butelii goale de heliu mi s-au părut cele mai interesante de până acum. Am fost așa de ispitit să iau măcar una acasă, avea inscripționată și o adresă de internet, un site al producătorului unde, chipurile, erau instrucțiuni pentru reciclare. Am renunțat la idee, mi-a fost frică să nu fie gaz inflamabil, nu voiam să risc un incendiu. Nu le-am mai găsit a doua zi, semn că vecinii mei își făceau bine meseria.

Am primit zilele trecute de la șeful meu un Joker având fața unui schelet și pălărie de bufon, cu trei moțuri, unul verde cu puncte negre, altul alb cu roșu în carouri și cel din urmă albastru cu picățele vișinii, l-ai putea prinde la chei ca breloc sau l-ai putea folosi ca model dacă te-ar interesa vreodată să te-apuci de galvanizat tot felul de machete, cred că s-ar vinde foarte bine în Daos, la concertele Death Metall.

Te-am visat recent, te lipiseși de mine, îți simțeam genunchii lângă ai mei, picioarele, coapsele. Te-am atins ușor pe mână, am vrut să te mângăi, nu te-ai retras, nu te-ai speriat, ți-am atins aproape imperceptibil gâtul, în timp ce-mi lăsam neglijent, aparent dezinteresat, natural, mâna dreaptă să alunece pe după umerii tăi, ca o litanie a ploii, precum insomniile spaimelor închipuite, să nu te rătăcești niciodată într-o pădure de munte noaptea, iarna, când soarele nu te poate ajuta cu nimic.

Ți-aș aduna capace de plastic de la toate pet-urile din Mall, e plin de ele la food court, unii nu își duc tăvile, le vezi abandonate pe mese, sticlele de plastic valorează cel mai mult, iar partea cea mai scumpă e dopul. Unii, la corporații, adună saci întregi și le reciclează pentru fotolii rulante, ușurează viața celor care nu mai pot să meargă, să se plimbe, să alerge.

Nu mai pot să iubesc, și nici tu. O știm amândoi, o simțim, văd soarele cum strălucește iarna și nu mă mai poate ajuta la nimic. În visul acela în care te luam cu duioșie pe după umeri, îmi trimiseseși o floare uriașă învelită în folii de plastic, precum acelea ce se folosesc la expedierea pachetelor fragile, curierii știu cel mai bine. Se sufocau frunzele verzi pe sub celofan, însă trăiau, numai ele știu cum, era o plantă mare de apartament, nu Yucca, ci un soi necunoscut. Am dat foliile la o parte și am hrănit planta cu rumeguș, din acela ros de carii, e un lemn special, prima dată l-am văzut când căutam cu vărul meu larve în bușteni putreziți, să mergem apoi să pescuim cleni, era cea mai bună momeală.

Ți-aș aduna capete de păpuși stricate, ar ieși niște figurine gotice, handmade, statuete îmbătrânite înainte de vreme. Sau poate ai fi interesată de becuri arse, se caută și așa ceva, unii pictează pe ele. Am văzut un coleg de-al meu cum a făcut, cu aprobarea șefului, în hală, într-o zi stearpă de ianuarie, când nu avem prea multă activitate, o bibliotecă din doi paleți, i-a vopsit în alb, unul peste altul arată atât de bine, îți poți imagina peretele din spatele lor, a legat firele pentru două lampioane ce păreau arse, colegul meu se pricepe și la electricitate.

Nu mai pot să iubesc și nici tu, am putea fi atât de fericiți împreună, însă ce soare e ăsta care ne-orbește pe-amândoi cu strălucirea lui, însă nu încălzește niciodată? Nu pot înțelege matematica asta, datorită căreia suferim amândoi, separat. Zicea, undeva, un călugăr zen, că toate traumele din viața noastră, toată durerea, toate abuzurile, sentimentul părăsirii și al nefericirii, se pot transforma, așa cum resturile vegetale devin compost, și pot hrăni cele mai frumoase flori. Cum poți recicla trădarea, abandonul, singurătatea, dezamăgirea, înșelarea, minciuna, cuvintele calpe și zâmbetele false, privirile devoratoare, seducția de dragul seducției, jocul nebun și sterp, fără miză, al frângerii unei inimi?

Pune-i unui schelet galvanizat tichie de bufon, împachetează tristețea cronică și soarele veșnic de ianuarie în glume și povestioare pline de haz, ridică-ți armura față de oricine, apoi omoară orice sentimente pe cale să se nască, ar fi cea mai mare slăbiciune să le lași să încolțească în sufletul tău.

Și după aceea bântuie etern printr-un oraș plin de borcane, și sticle de bulion, și doze de Staropramen, și pet-uri de Cola sau Neumarkt, decapitează-le de capace și du-le la reciclat, scapă-le de incinerare, măcar atât. Și cumpără din voucherele pe care le primești flori, aloe, Yucca, zambile, crini, bulbi gata să pleznească, sau ficuși, orice alte plante de apartament.

Ia-le acasă, florile, plantele, așează-le într-un colț luminos și, cine știe, atunci când te-aștepți mai puțin, sub soarele sterp de ianuarie, toate aceste flori răsărite mecanic din plastic vor încolți, vor înmuguri, și poate o altă fantomă se va progorî ca o litanie a ploii, te va seduce și se va îndrăgosti, la rândul său, de tine.

Eu voi mai rămâne puțin să-mpletesc, precum o rucodelie împotriva firii, capete metalice de păpuși îmbătrânite înainte de vreme.

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 21, 2017

Imagini cu participarea membrilor Cenaclului Pavel Dan la ediția 11-19 mai 2017

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 21, 2017

ANUNȚ

MARȚI, 23 mai, ora 19,00, la Casa de Cultură a Studenților, sala Cenaclului „Pavel Dan,” va citi proză sf și poezie Ciprian Baciu.

Vă invităm, cu drag, să luați parte la seara de lectură.

 

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 14, 2017

unnamed (1)

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 14, 2017

unnamed

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 11, 2017

Studentfest Program Literatură

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe Mai 11, 2017

STUDENTFEST –  PROGRAM  LITERATURĂ (mai 2017)

 

JOI – 11 mai 2017, 19:00, librăria Cărturești – Experiența feminină în comunism cu Radu Pavel Gheo și Adriana Babeți

 

VINERI – 12 mai, 18:30 – 20:00,  Librăria Cărturești –  Întâlnire cu poeta Svetlana Cârstean.  Lansarea volumului  de poezii TRADO, Editura Nemira, 2016                

Moderator: Bogdan Munteanu   Organizator: OSUT   În colaborare cu Cenaclul ,,Pavel Dan” al CCST

 

SÂMBĂTĂ – 13 mai, 19:00 – 21:00, Cuib D’Arte  – Recital de poezii cu Radu Nițescu, Sorin Despot, Andrei Doboș, Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă

Moderator: Ana Pușcașu

 

DUMINICĂ – 14 mai, 18:00 – 20:00, Istitutul Cultural Francez – Manifest pentru pace cu Livia Mateiaș

 

LUNI – 15 mai, 18:00, Librăria ,,La două bufnițe”- Întâlnire cu scriitorii Gheorghe Mocuța și Andrei Lucian Mocuța. Despre cele mai recente cărți ale lor ,,Salutări din Piața Reconcilierii” și ,,Voi folosi întunericul drept călăuză” vor vorbi Vasile Dan, Cornel Ungureanu și  Ana Pușcașu. Moderator: Eugen Bunaru

Organizator OSUT în colaborare cu Cenaclul ,,Pavel Dan” al CCST

 

MARȚI – 19:00 – 21:00, Cafeneaua D’Arc  – Maraton de poezie & jazz : Alexandru Văsieș, Andrei Dosa, Robert Gabriel Elekes, Mariana Gunță, Roxana Diaconescu, Lera Kelemen, Alexandra Bodnaru, Tudor Crețu, Alexandru Potcoavă, Adrian Bodnaru, Ana Pușcașu, Marcel Tolcea, Anastasia Coste, Marian Oprea, Radu Nițescu.

Moderează Tudor Crețu      

                                    

MIERCURI –17 mai, 19:00 – 20:00,  Librăria ,,La două bufnițe” – Șuetă italiană cu Fabio Geda

                –  17 mai, 20:30 – 22:00, Casa Artelor – Despre cenzură în literatură și film, Iulia Cosma

 

JOI – 18 mai, 18:00, Bastionul Theresia– Poezie. Viziune. cu Tudor Crețu

 

VINERI – 19 mai, 18:00, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”- Proiecție de film despre Șerban Foarță

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: