Cenaclu literar din Timișoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile" 08.02.1993, ION MONORAN
După o vacanță de vară toridă, dar bogată în participări ale cenacliștilor paveldaniști la activități și manifestări culturale/poetice, super, cu priză directă la public, și, nu mai puțin, cu percutante reverberații estetice și civice – exemple: la filiala Arad a U.S.R., Vasile Dan președinte, Gh. Schwartz, Lucia Cuciureanu, Ioan Matiuț ş.a.; la Cluj – Open Mic de Poezie în coordonarea Lenei Chilari, invitați: Răzvan Stoicovici și Cristian Căliman; loco: la Spectacolul Stradal în amfiteatrul din P-ța Sf. Gheorghe după Antologia de Poezie ,,Cuprins” a Cenaclului ,,Pavel Dan” de Eugen Bunaru, regizor – Sabin Popescu, (proiect al U.V.T. – Alex. Condrache, în cadrul manifestărilor Timișoara Capitală Culturală); Poeticfest, proiect de Un Cristian în cadrul acelorași manifestări, ținut la C.C.S.T. , apoi alte importante manifestări la Sandy’s diner, la Strada fără nume, la Casa Tineretului (Poezie și Muzicăcu ocazia festivalului internațional YouthSummerFest) moderator – Anastasia Coste, în parcul Doja – Comuna 30 și Cărturești, (Poezie și Muzică ), moderatori: Alexandru Higyed și Alina Dumitrescu, recent (9-10 sept.), la Festivalul Național de Literatură ,,Dorel Sibii”, ediția a XXV-a, de la Săvârșin (Centrul Cultural Județean Arad, Filiala Arad a U.S.R în parteneriat cu Cenaclul Pavel Dan al C.C.S.T.) – așadar, după această vacanță …la temperatura unor asemenea manifestări de spirit, poezie și ( de ce nu?) voie bună și armonie…colegială, Cenaclul ,,Pavel Dan” al C.C.S.T. își va relua activitatea propriu-zisă, creativ-literară, ce se va desfășura în perioada noului an universitar/școlar 2023-2024.
Invităm, deci, membrii cenaclului, dar și pe toți cei pasionați de literatură, (elevi, studenți), cu aptitudini și aspirații literar-creatoare care își doresc să devină membri ai cenaclului, la prima întâlnire, din noul sezon cenaclier, care se va desfășura joi, 21 septembrie, ora 19,oo, în sala de cenaclu (parter) a C.C.S.T.
Deschidem acest nou an universitar-cenaclier cu următorul program:
Lecturi de poezie (2-3 poeme inedite) susținute de fiecare dintre cei prezenți, fără comentarii și analize pe texte.
Propuneri de proiecte și activități pt. noul an, prioritate având propunerile concrete pe termen curent și apte pt. a fi concretizate în primul semestru al anului universitar; asumarea, pe termen de urgență, a lansării unui ,,manifest” video-audio, pe blog și pe Facebook, de promovare a cenaclului în vederea atragerii de noi membri; dezbateri concise, la obiect.
Vă așteptăm cu drag și cu toată încrederea!
Coordonator Cenaclu:Eugen Bunaru și membrii colaboratori: Anastasia Coste, Ionuț Manea și Cristi Căliman
Cenaclul literar ,,Pavel Dan” al C.C.S.T. își încheie primul sezon din anul calendaristic 2023, dar și activitatea pe anul universitar 2022-2023, intrând într-o binemeritată vacanță de vară. Fanii cenaclului și, în genere, toți iubitorii de literatură tânără timișorană, care doresc să aibă o perspectivă de ansamblu asupra activității cenaclului din acest interval de timp, dar și să regăsească, să revadă anumite ,,momente”, evenimente semnificative din tot ceea ce s-a petrecut în planul manifestărilor creativ-literare, au posibilitatea să acceseze blogul și facebook-ul cenaclului unde vor afla materiale edificatoare. Apropo de vacanţă, o precizare, totuși: de câte ori vor exista, în continuarea anului aniversar Timișoara – Capitală Culturală Europeană, evenimente culturale de anvergură, membrii cenaclului, ce se vor afla (încă), în toiul verii, în oraș, își vor exprima interesul, adeziunea, participând, fie și ca simpli, dar avizați, spectatori. Nu putem pune punct acestui anunț, înainte de-a aminti, printr-un colaj de imagini relevante, cele mai recente două ,,ieșiri”, din spațíul convențíonal al cenaclului, ambele de succes, inclusiv prin doza lor de inedit, dar și prin șansa unei receptări avizate, a unui feedback profesionist ,,din afară.” Este vorba, cronologic punctându-le, mai întâi de seara de 13 iunie, o seară (fără pic de ghinion…) de lecturi încrucișate, de duel poetic, într-un spațiu anume rezervat, la Restaurantul Sandy’s Diner, str. Mercy nr. 31. Un al doilea ,,moment” relevant, demn de a fi evocat, care s-a derulat cu o săptămână în urmă, în 17 iunie, la Arad, la Casa JELEN, în aer liber, într-o ambianță relaxată, pe o terasă primitoare, plăcut adiată de boarea și razele amurgului, a fost o seară memorabilă de poezie, avându-i ca protagoniști (amintiți aici într-o enumerare aleatorie) pe membrii Cenaclului ,,Pavel Dan”: Ionuț Manea, Izabela-Elena Radosevici, Valentina Botezatu, Delia Costea, Cristian Căliman, Răzvan Stoicovici, Marian Oprea, Vlad Ciurescu și Octavian Hrițcu. Nu a lipsit, firește, îndrumătorul cenaclului, E. B. Amfitrioni: poetul Vasile Dan, președintele Filialei arădene a U.S.R., fondator al revistei ARCA, poeta și criticul literar Lucia Cuciureanu, redactor al revistei amintite, Gheorghe Schwartz, prozator de prestigiu, poetul, redactorul și editorul Ioan Matiuț, dar și alți scriitori, membri ai filialei arădene a U.S.R. și colaboratori ai revistei ARCA. De menţionat, neapărat, că actuala descindere paveldanistă la Arad are în urmă o tradiţie bogată, fidelizată de-a lungul anilor: în 2004 sau în 2005, apoi, în 2008, 2010, 2016 (a se căuta, pt. precizia datelor, pe blog, în arhiva cenaclului). Iată câteva nume, astăzi unele de notorietate națională, ale cenacliștilor paveldaniști care, in illo tempore, au citit la Arad și au avut succes: Alexandru Colțan, Ionuț Ionescu, Marian Oprea, Moni Stănilă, Octavia Sandu, Ioana Duță, Ana Pușcașu, Aleksandar Stoicovici, Beatris Serediuc, Marius Aldea, Mariana Gunță (+), Andrei Ene, Lera Kelemen, Roxana Diaconescu, Crina Costea. Din garnitură arădenilor, pe lângă actualii amfitrioni, trebuie amintiți prozatorul Horia Ungureanu, regretatul poet şi critic literar Gheorghe Mocuţa, fiul acestuia, Andrei Mocuţa, Vasile Leac, T.S. Khasis. În urma lecturii, din actuala ediție timișoreano-arădeană, tinerii poețí au avut parte de comentarii și opinii pertinente, seara de poezie paveldanistă însemnând nu doar un succes al Cenaclului, dar și – de subliniat! – șansa unei receptări ,,din afară”, cu efecte benefice, emulative în evoluția lor creatoare.
A consemnat Eugen Bunaru; Montaj foto și texte: E. B.; Foto: Ionuț Manea, Izabela Radosevici, Vali Botezatu, E.B.
La Sandy’s Diner -13.06. 2023
– La masa lecturilor încrucișate! Alți combatanți, prin alte colțuri… În curând vor începe duelurile! Sperăm să nu se lase cu, Doamne ferește, răniți lirici!
– La Sandy s Diner, str. Mercy. nr. 31, se zâmbeşte poetic, încurajator…
– La duelul de poezie, se recomandă, totdeauna, pentru încălzire, câte o halbă rece de bere!…
-Alături de poeta Doina Magheți, savurând spectacolul (de vizavi…) al încrucișării spadelor (sau floretelor) poeticești!…
– Turnirul liric are loc într-o semi-obscuritate adecvată misterului (medieval) poeticesc!…
-La ieşirea din Sandy’s diner, o poză pentru …posteritate. Sau măcar pt. istoria cenaclului! Aici, doar băieţii… Domnișoarele au mai rămas la o cafeluță.
La Arad, 17 iunie 2023!
A – Poză de grup, la sosire. Suntem.. sub Sala De Jocuri, pe o stradă … predestinată – Mihai Eminescu. Există și la Timișoara, unde Poetul, în calitate de sufleor, a ajuns cu trupa de teatru a lui Pascaly.
Sâmbătă, 17 iunie, la Arad, la Casa Jelen, pe terasă, la Masa Poeziei. O întâlnire a generațiilor. Poeții rămân tineri mereu…
Poză de grup -Cenaclul Pavel Dan, la Arad, lectură de succes -la Casa Jelen. Tocmai a dispărut din peisaj Răzvan Stoicovici, dar va culege, și el, aplauze binemeritate!
Citește Izabela -Elena Radosevici, se pregătește Vali Botezatu. În așteptare, Delia Costea și Vlad Ciurescu. Puțin nerăbdător…
Masa Poeziei devine treptat (prietenii știu de ce) Nava Poeziei. Paveldaniste, desigur …
-Citește Izabela, ,,prinsă,, din alt unghi … Toți cu textele în față. Delia Costea privește puţin deasupra, furată de versuri…
Ionuț Manea, după o lectură în forță, dominând asistența, cu doamna Maria alături, soția, sursa inspirației, de ce nu! Fetița, DARIA, zburdă prin curte și cântă ,, O lume minunată, numai copii…
Domnul Gheorghe Schwartz, romancier de elită, ascultă concentrat. Îl conving, în mod deosebit, poemele Deliei Costea, căreia îi va oferi un premiu cu autograf!
Își pregătește poemele pentru lectură Cristi Căliman.
Altă poză de grup. Sunt prezenți și arădenii. E aici și Daria, ea însăși o poezie vie și jucăușă! Ne-a îndrăgit pe toți și toți au îndrăgit-o, cum altfel…
Să n-o uităm pe Anastasia Coste! Iat-o în juriul Concursului de Poezie Gellu Naum, pt. elevi , desfăşurat chiar în această lună, în localitatea Brezoi. O felicităm, este, totuși, paveldanistă, la origine!
Va citi și Delia, dar din păcate obiectivul foto a piedut momentul. În schimb, a felicitat-o public maestrul Gh. Schwartz!
Meditează sau tastează (nu se știe…) Răzvan Stoicovici. (1)
Din nou în obiectiv, Izabela sau Iza, cum o apelează prietenii. Alături, meditativă, se bronzează ușor Delia Costea În partea opusă, Marian Oprea, deja bronzat, privește undeva, spre Absolut… (1)
Cenaclul „Pavel Dan” vă invită marți, 13 iunie (vă asigurăm: nu va fi o zi cu ghinion!…), ora 18:30, la Sandy’s Dinner, Str. Florimund Mercy nr. 3, la o seară specială, sub genericul LECTURI ÎNCRUCIȘATE, în care vocile poetice ale cenacliștilor paveldaniști, dar și ale fanilor doritori să participe, se vor încrucișa într-un incitant și provocator duel poetic! Desigur, confruntarea & înfruntarea poetică se va desfășura într-un adevărat spirit de fair play. Estetic!
Invităm la acest turnir paveldanist pe toți fanii cenaclului și pe toți iubitorii de poezie doritori să participe, în mod direct, la încrucișarea floretelor lirice! Cu speranța că nu vom avea „răniți lirici”, le dorim succes tuturor combataților!
La finalul competiției, vor fi premiați (simbolic!) primii trei clasați! Intrarea este liberă.
Mai jos vă oferim un mic grupaj de imagini și poezii de la seara de cenaclu, desfăşurată între orele 18,00–20,30, care a precedat Spectacolul stradal de poezie ,,Balcoolaurul și gladiautorii”. Un spectacol, în regia lui Sabin Popescu, cu mare succes la publicul prezent, al cărui scenariu a fost realizat după volumul „Cuprins: Cenaclul Pavel Dan 55”, o antologie de Eugen Bunaru. ,,Premiera spectacolului a avut loc cu prilejul celei de-a 65-a aniversări a Cenaclului „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, un cenaclu legat organic de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a UVT.”
A consemnat Forum Studențesc
Un poem de Cristi Căliman
Diform
EL
Și din nou ploaia venusiană ne lichefiază mințile;
Condensată de atmosfera apăsătoare, gravitatea
Situației comprimă fragmentele noastre
De stimă, fărâmițându-le, furaj furat
Din guri mumificate și reoferit celor salivând—
Pentru bunăstarea astrelor. Și deasupra, ipostazele nopții
Dansându-și podoabele de somn peste visele noastre.
EA
Când îmi admir unghiile tăiate strâmb
Îmi place să cred că asta mi-ar scurta
Părerea deja îndoielnică despre mine. Alții
Ar beneficia de pe urma lor, dar niciodată eu.
În lipsa unui capriciu extern, al patrulea perete
Intern demonstrează doar același fapt derizoriu:
Că m-am săturat să-mi tot strâmbesc amintirile.
EL
Aș vrea să-ți pot înapoia vorbele intacte, exact
Așa cum le-ai abandonat în pragul atâtor despărțiri
De identitate, identice. Cuvintele devin gesturi
Fără franjuri, draperii roase de molimele timpului
Peste care tăcerea apasă ca palmele duse la ochi:
Și din nou, aceeași întrebare reluată de la capăt,
De parcă schimbarea ar veni deodată atât de natural.
EA
Destăinuiești ceva despre mine și toți te aprobă:
O neglijența inexpresivă devine experiența
Unei vieți, care ar putea însemna ceva veridic,
Un contact posibil. Picuratul robinetului
Sună parcă tot mai puțin ruginit, o altă rutină
Ce insinuează perspective imaginabile dar inestetice;
Și deodată, din defecțiune, decurge o eliberare.
EL
Dar câte nuanțe se pot smălțui în palmele deschise?
Drajeuri de ploaie într-un galop disperat pe parbriz
Anunță duhoarea unui suflu nou, poate cel al primăverii,
Sau al stiloului subtil, nicidecum amenințător, decât dacă
Vântul e amenințător atunci când mestecă arborii
Și îi scuipă strategic, ca piesele de șah, cu spații
Largi între ele, ce lasă loc de interpretări.
EA
Așa stau lucrurile, mereu la extremități și indecise
Între extreme, credibile dar impalpabile, acute
Și tăcute, ca numele lor și ale noastre, vorbe
De întuneric rostite fără lux de amănunte, emblematice
Pentru felul în care viața ar fi putut fi, dacă ar fi fost
Un bun imaginat; ritualul rușinos îndeplinit pe ascuns,
Cu lumina stinsă, de către șamanii tăcerii și ai uitării.
EL
Totul a debutat cu un strănut catastrofal și acum
Șarpele sălășluiește aici, în culcușul său cald de carne.
Animal rănit și sângerând, organ vital atins de boală, cu bătăi
Aritmice, suflareumedă cu șanse slabe de viață.
Aici, într-o fantă retrasă sălășluiește adevărul, umbrit
De pereții unei prăpăstii de netrecut. Rostim mereu aceleași
Vorbe, atingând de fiecare dată înțelesuri noi și ascunse.
EA
Azi lumea pare mai strâmtă, ca o bluză sau un țărm intrat
Sub ape. Ne înghesuim unul într-altul de frig sau din apatie,
Dornici de căldura slabă a caloriferelor, căci și aceasta,
Deși intermitentă, e preferabilă așteptatului în zadar
După tramvaiul întârziat. Într-o stație dezafectată.
Răzleț și rece, un halou de halogen ademenește blând
Muștele dimineții—totul pentru bunăstarea astrelor.
EL
Clipele și cuvintele se scorojesc cu încetineală și cad
De pe pereți precum gândacii îmbuibați de igrasie. Și totuși…
Alte momente păreau de aur, clipe de soare peste gene, un
Zâmbet tăcut și senin, doar că în somn visele par mai vii,
Iar noaptea ne jefuiește roua proaspătă dintre pleoape. Între
Atingerile noastre un fir subțire de păianjen frizează obsesia
Unui gol; teribilă, ultima consolare devine tolerabilă.
EA
Tu încerci să-mi apuci formele sugestive printre lianele
Delineate dar eu mă păstrez mereu înaintea ta, un abur
Evanescent râgâit de gurile de canal de sub pașii tăi.
O privire pe furiș, un gest dezinvolt schițat de cer
Și semințele aparent expirate au încolțit corbi pe alte
Meleaguri, uitate de demult, dar încă vii în amintirile
Ghețarilor și în avansurile norilor retrase din timp.
EL
Să ne înscriem numele în catalogul stelelor, să ne recuperăm
Originile din sânul nopții, să privim cu calm o altă viață
Ce nu am posedat-o dar pe care am dorit-o, aceasta ne-a fost
Ambiția. Ne-am împiedicat unul de altul dintr-un capriciu
Crezând că asta va fi ultima cădere, dar totul a rămas ca la
Început, granițele neschimbate. De-o parte și de alta acum,
Cu încăpățânare, ne vorbim dintr-un prezent continuu.
EA
Un nume înseamnă atât de mult, dar niciodată cât vrei.
Asta mi-ai promis atunci, cu atâta ușurință, un șal de cuvinte
Să-mi țină de cald, și să mă ferească de privirile
Tale întârziate cu subînțeles. Evit aceleași capcane, gropi Amplasate fără sens în calea maidanezilor, și mă prefac
Că ăsta e sfârșitul drumului, deși strada sugerează
O reluare după semnalul semaforului intermitent.
EL
Între cuvinte și fapte există o distanță atât de mică, atât de
Îngustă, și totuși de necucerit, iar fiecare cuvânt nespus
Adâncește riftul. Creăm hotare noi pentru orgoliile noastre,
Invadându-le pe ale altora, în căutarea diformă a iubirii,
Dar ea evadează de fiecare dată, se retrage printre degete,
Ca un miraj narcisic, ce nu dispare, ci doar se refugiază
Între noi doi, în singurul loc rămas, ascuns și adevărat—
EA
Stoluri de cenușă în vâlvătaia cerurilor și vânătăi, atât mi-a
Mai rămas din ce mi-ai oferit în acea dimineață, cu atâta
Delicatețe. Totul – niciodată, dar o părticică ți-ar fi aparținut.
Promisiunea caldă a sângelui și aroma teilor.
Regretele sunt de prisos căci nimic nu ne mai poate
Răni acum, mândri, demni și iubitori. Dar între noi doi
Nu va fi niciodată ceva mai mult decât nimic.
Delia Costea
Viața la superlativ
Dimineaţa la trezire îți arunci sufletul în primul sertar de la noptieră
Te-a răscolit azi-noapte așa că nici nu-l mai împături
El mototolit oftează și închide ochii
Tu în schimb zâmbești
Ești liber să nu mai fii tu
Și pornești defilând prin viață cu ochelari de soare să nu te mai recunoască nimeni
Hainele din dulap sunt toate cu etichete ce descriu emoții
Combinația perfectă naște mereu altă posibilitate
Trupul gol se asociază cu brand-uri personale
Și cu portavocea în mână cântă ce le face pe alte trupuri să danseze
Ești mereu în schimbare
Împrumuți suflete de la cei care îți calcă pragul
Să poți trăi pentru o clipă mai departe
Un singur clipit șterge experiența zilei de ieri
Iar trupul surescitat adoarme mulțumit
La miezul nopții pentru câteva secunde îți vezi sufletul spânzurat
Alături de stele
Muți însă repede canalul cu vise
Te întorci la apusul de soare perfect și la senzația de fericire
Pe care ai trăit-o când ai sărit din avion
A doua zi uitarea deschide dulapul cu haine etichetate cu emoții.
În contextul creșterii alarmante de cazuri COVID din ultima perioadă ne vedem nevoiți să amânăm reluarea întâlnirilor în cadrul Cenaclului Pavel Dan al Casei de Cultură a Studenților și, implicit, lansarea volumului de poezie Telegrame în așteptare, semnat de Ciprian Baciu.
Prezentarea cărții va avea loc la momentul reluării activității curente a Cenaclului.
Detalii suplimentare se vor regăsi pe pagina de Facebook sau pe blogul autorului.
Cenaclul Pavel Dan al Casei de Cultură a Studenților își reia activitatea în stagiunea de toamnă, specifică începerii noului an universitar, printr-o ședință în cadrul căreia va avea loc lansarea volumului Telegrame în așteptare, semnat de Ciprian-Ionuț Baciu.
Evenimentul va avea loc joi, 15 octombrie, cu începere de la ora 19:00, fiind însoțit de lectura unor poeme din cadrul volumului.
Atât ședința Cenaclului, cât și lansarea se vor desfășura cu respectarea strictă a tuturor condițiilor de prevenire a răspândirii virusului COVID-19. Autorul va asigura câte un volum gratuit inclusiv pentru persoanele care ar dori să participe, însă nu o vor putea face fizic, din pricina normelor de distanțare socială.
Cenaclul ,,Pavel Dan” vă invită la prima seară de lectură din acest an, care va avea loc marți, 3 martie, ora 19,oo în sala de cenaclu a Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, B-dul Regele Carol I, Nr. 9.
Vor citipoezie: Alina Dumitrescu, sudentă, anul III, Fac. de Litere a U.V.T.
și Alexandru Higyed, masterand U.V.T.
Seara se va desfășura în memoria colegei noastre, poeta Mariana Gunță, de curând plecată dintre noi. Poate într-o lume mai blândă, mai ocrotitoare pentru sufletul ei curat, dar atât de fragil…
Cenaclul ,,Pavel Dan”își reia activitatea. Vă invităm la prima seară de lectură din acest an, care va avea loc marți, 3 martie, ora 19,oo în sala de cenaclu a Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, B-dul Regele Carol I, Nr. 9.
Vor citipoezie: Alina Dumitrescu, sudentă, anul III, Fac. de Litere a U.V.T.
și Alexandru Higyed, masterand U.V.T.
De asemenea, se vor discuta propuneri pentru diverse proiecte ale activității cenaclului, precum și cu privire la participarea membrilor Cenaclului ,,Pavel Dan” în cadrul Studentfestului, ediția 2020.
10 decembrie, ora 19. O seară în care Tudor Crețu a citit câteva pagini incitante dintr-un viitor roman, aflat în lucru (pagini ce surprind ,,filmul” unui ritual de exorcism practicat într-un spațiu rural aflat, cu toate consecințele inerente, în plină tranziție postcomunistă, păstrând, totuși, elemente & relicve de arhaitate), iar ,,zona” de poezie a fost susținută cu aplomb de Alina Dumitrescu, studentă în anul III la Facultatea de Litere a U.V.T., reprezentând noul valpoetic timișorean.
Derulate sub semnul spiritului critic, specific paveldanist, discuțiile, dialogul cu cei doi autori, au fost vii și profi, relevând, pe anumite porțiuni de texte, posibile afinități și analogii tematice și de expresivitate stilistică. Au exprimat opinii: Ciprian Baciu, Eugen Bunaru (moderatorul întâlnirii), Alex. Colțan, Rebeca Gherman, Laura Ianăș, George Lână, Florin Moisi, Marian Oprea. A asistat în deplină și enigmatică tăcere … Mariana Gunță.
Finalmente, o seară reușită, o seară literară …rotundă, care a închis, cu brio, stagiunea Cenaclului ,,Pavel Dan” pe anul 2019!
Forum studențesc
Până la reluarea întâlnirilor, în martie 2020,
tuturor paveldaniștilor (de azi și de ieri) & fanilor cenaclului,
Un Crăciun cu multă lumină și bucurie!
Sărbători Fericite!
TUDOR CREȚU
EXORCISM (fragment din romanul în pregătire)
Se forță să se uite la meteo. Durerile trebuiau înfruntate. Crainica era cărnoasă. Fesele i se rotunjeau de la o zi la alta. O urmărea cu gura întredeschisă și degetul pe butonul telecomenzii, să schimbe, la nevoie, canalul. Fiecare unduire a blondei îi pricinuia dureri.
– Ploile, așadar, nu vor zăbovi.
Și femeia se întoarse cu fața spre ecran. Se răsuci. Medalionul îi licărea sumbru – o piatră a cărei culoare nu o distingea. E. se lăsă mai în față. Prezentatoarea făcu un pas spre cameră. Rochia se mula perfect. Lavaliera îi capta pleoscăitul. Cineva/ ceva îl înțepă în ceafă, menținând câteva secunde presiunea. Se frecă cu telecomanda și se zgârie ușor. „Vă bateți, leprelor, joc”. Crainica își depărtă discret picioarele și accentuă, mult mai ferm, diferențele de temperatură. Era frumoasă, într-adevăr. Podeaua-i lucea între tocuri. Pantofii îi erau de piele întoarsă, noi. Cingătoarea, de un negru viperin. E. schiță un gest vag. Stânga, mai bine zis, îi scăpă de sub control și se trezi că o mângâie, că încearcă să. Își privea brațul mișcându-se și nu știa ce se întâmplă cu el. Simțea clar țesătura vălurită a rochiei, conturul boltit al fesei. Chiar și cureaua – cu vârful degetelor.
– Draga mea…, bâigui și cineva/ ceva îl înțepă din nou. Se dădu, instant, cu ulei. Scoase sticluța din buzunar și își năclăi părul. Apăsă cam ca dracii, la sfârșit, ca să pecetluiască locul, și trecu bezmetic la birou. O șterse de pe Stanca de pe listă. Pe Ella, în schimb, o încercui și adăugă două coarne. Dar dacă nu era ea? Lăsă pixul jos. Tibia îl durea, din nou, spre genunchi. Cineva, era limpede-limpede, îl blestemase și strecurase făcătura sub o piatră sau prag.
– Doare-mă, hai, scrâșni din dinți, dac-am dreptate.
Dar durerea încetă. Ceea ce îl deprimă și mai tare. Smulse o foaie din tava imprimantei și scrise pe ea iisus. Cu un fineliner verde. Bic-ul i se păru, dintr-odată, dizgrațios. Nu puse punct. Pe niciun i. Călcâiul îi zvâcni. iisus, scutece de ghips. Înțepăturile trecură în talpa cealaltă. Își scoase ciorapul și se dădu cu untdelemn. O liniște bizară cuprinse locul. Câteva secunde nu îl mai simți. iisus, cretă și sticlă. făină de. Pectoralul stâng începu să îl usture. Se unse și pe sfârc. Trasă vreo trei cruci. Entitățile se mutară în degetele cu sticluța. N-avea să scape, era clar, și certitudinea asta îl făcu să își scrie și pe piept iisus, să pună punctele pe ambele i-uri. Să se apese iarăși cu r Numele trebuia să fie, totuși, întreg.
Așeză sticluța lângă borcănelul cu pastă Optima, corectoare. Declicul fu metalic de-a dreptul: se putea unge și cu fluidul dens, albicios, cum de nu-i picase fisa? Cu pensulița încorporată. Inscripția ar dura mult mai mult. Și așa, cu un singur ciorap, cu tricoul rulat și pieptul mânjit aprinse un rest de lumânare pe altar. Durerea de pectoral deveni o senzație pur și simplu. Chill out-ul, zgomot.
– Te…
Restul propoziției îl rosti în gând: b.s. N-avu curajul să dea, cum se zice, pe gură. Citi, până la urmă, the next best thing, rugăciunea Sfântului Ciprian. Ușile erau deschise în tot apartamentul. Ochiul dinspre pat îi bătea.
– „Și dac-a fost legat în cer sau pe pământ”. Peretele era tot mai arid, Tifelul mai șters. „Sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatră, sau cu lemn”. Junghiurile coborâră în tibii. „Sau dacă din altă parte au venit: din mare, din fântâni, din morminte sau din orice alt loc”. Fărâmiță între degete crenguța de busuioc. „Sau prin șerpi vii sau morți, sau prin pământul morților, sau dacă a venit prin străpungere de ace sau – adăugă cu de la sine putere – argint viu, dezleagă-le, pentru totdeauna, în ceasul acesta”. Dracii își făceau, la mișto, semn: pssss! Lupi cu capace de bidon în loc de nas și limbi clăpăuge. Se rezemaseră, cu labele la spate, de mobile.
Poeme de ALINA DUMITRESCU
1.pe jăratec
cu bărbia în poală
te duci la mall să cumperi
sfeșnice
calci
în globuri de maci fără să
clipești
la țară bunica se
uscase
nechezatul cailor cum stingea
liniștea
aniversezi douăzeci de ani de captivitate
cureaua s-a lărgit
ai
trup de viespe
bătrână
obrajii au fiert în soarele de
28 ºC
când dai
cu piciorul într-un carton de lapte
pulberea să îi mănânce
numai eroziuni
în spatele blocului porumbeii
s-au întărit
pulpele cu coajă
cum ți le strângea
în palme ca o
hienă
paralitică
cu ultimele puteri
ochii ți se culcă pe o parte
râzi
elastic
ca un copil de grădiniță bătut de
educatoare
un oraș
împiedicat
i se vede pubisul
cârjele care se
bălăngăne
deasupra de niște tâmple
moi
cu limba fâlfâind
iubești ca un pui
de câine
în furtună
când umbrele amuțesc
perechile de ochi se fac din
ce în
ce mai
mici
2. stau în ambulatoriu şi uşa se deschide puţin. îmi ciocnesc ochii de un bărbat care stă pe scaun cu ochii scoși şi cu capul în aer. are corpul moale se dă pe spate şi mă privește. poartă un halat în mai multe nuanțe de roşu. gura îi sare de pe față şi el se dezgheață. începe să îi curgă apă din ochi şi corpul îi devine o bucată de piatră crudă. îşi rezemă spatele de scaun. duhneşte. are expresia unui animal bătrân care se teme de oameni. dau să închid uşa. ochii lui sunt peste tot în mine. mă taie ca lama unui cuțit prin plapumă. un doctor vine şi trânteşte uşa. văd corpul cum se mişcă prin sticlă. câteva linii şi culori. mai târziu a ieşit. a făcut un semn obscen şi s-a îndepărtat. ochii îi sugeau din linişte ca dintr-un robinet.
3. carnea lovea lemnul
cu poftă să
plângă precum
bocitoarele
lângă mine
lumina se scărpina cu mânie
înfiptă
îi privesc
mâinile
ca labele unui pește
mort
strâng substanța
în colțul gurii
pielea stă să
crape
într-o cameră unsuroasă
când buzele sunt moi ca
mușchiul
ne diluăm reciproc
substanța
rezemat de lemn
cu nările băgate în
lumină
începe să crească
un cap cocoșat
pe care
îl ascund
coborând tot mai
adânc
4. noapte prin canale democraţia plămânii stau să se dezumfle frica nu mai pompează la fântâna publică nici pic de apă într-o staţie de autobuz strângi dinţii gluga de pe cap cade când vezi nişte indivizi culci ochii vin spre tine băloși cu mădularele încolăcite în jurul pulpelor numai otravă prin creștet se vede berea în vârful limbii telefonul dezvelit într-o palmă îndes mâinile de frig sau frică? trage lozul şi ţine-ţi dracu respirația miroase ca iarba din filmele cu dealeri în spatele tău umbra lui țepeș cască gura imediat de după colț de la non-stop pantalonii ca o centură de castitate bine că fusta e la spălat să îi dea dumnezeu sănătate bunica ia de două ori pe săptămână calgon s-a mai ieftinit amin a venit urcă liniştită taci acoperă-te buzele crăpate pic de luciu da dar tot carne e maică-ta ştie te înjură ca şi când se înfundă vana cu resturi e îngheţ put țurțurii moleculele de lumină de pe întuneric mă miroase șoferul îmi pun telefonul în buzunar cobor bărbatul de lângă mine mă calmează dar în rest numai frigul
5. o vedeam
cum își dă la o parte părul cu buricele
degetelor
lumina își fractura picioarele pe fruntea
ei
m-am calmat după ce mi-am
privit pulpele
mâinile îi fierbeau pe bucata de lemn
suspendată
s-a dus la baie să-și dezvelească
dinții muți și
plesniți
camera s-a făcut scrum
am ridicat mâna să o ating
coama dulce mi se băga sub
piele
se înecau oasele
ca niște broaște râioase
m-am culcat în pielea ei
sub călcâie pământul se făcuse moale
și
curgea
6. am ajuns prea târziu. faianța se lățea pe frunțile oglinzilor apăsându-le ochii cu niște pumni de bărbat bolnav. mi-a intrat prin plapuma de blană s-a băgat în oase după s-a oprit cu niște ochi de cățea nemângâiată. „greva foamei fetele. fetele cochetele”. era înaltă uscată cu dinţii ca o legătură de căţei de usturoi. când a ieșit prima m-am dus imediat ca un copil care nu se desprinde de carnea mamei după moarte. înăuntrul își mijea secrețiile printre picioarele mele lemnoase și reci. carnea se dezumflase rapid și îmi stătea în poală mirosul de sulf acru ca un pumn de bomboane elastice pe care rudele din germania le dădeau pe ascuns limbii care picura cu poftă. în zid pumnii erau rotunzi mângâiau aerul cu dulceață. am privit înăuntru iarăși și valurile se împăienjeniseră după cadavrul virginiei lângă care respiram eu. când am ieșit apa era rece si mijloacele degetelor mi se ridicau prin mânecă.
Aleksandar Stoicovici
Alexandru Colţan
Alex Condrache
Alex Higyed
Ana Maria Puşcaşu
Anastasia Coste
andra
Arnold Schlachter
Moni Stănilă
Costea Delia
Cristi Căliman
Ionut N. Manea
Eliana Popeti
marianagun
Cenaclul Pavel Dan
Cenaclul Pavel Dan 