Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Posted by mineni pe august 9, 2016

Imagini de la un dublu eveniment cultural Lugoj, 28 iulie, 2016

1.- Dezvelirea Plăcii Memoriale „Camil Petrescu și revista «BANATUL» la Lugoj” & „Mircea Nedelciu la Lugoj”  pe fațada casei de pe str Andrei Șaguna Nr 1 (fostul Palat al Poporului, ridicat în 1903) – prilej cu care au vorbit scriitorii și jurnaliştii: Cornel Ungureanu, Eugen Bunaru & pictorul Constantin Răducan, iniţiatorul evenimentului şi al cărui atelier artistic se află la mansarda clădirii respective.

2.- Lansarea cărții scriitorului timişorean Eugen Bunaru: „Exerciții de apropiere – interviuri & dialoguri”, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2016. Au vorbit: Cornel Ungureanu, Viorel Marineasa, Robert Șerban, Simona Avram, Henrieta Szabo, Eugen Bunaru & Adrian Marcu: Evenimentul s-a petrecut în deja binecunoscutul English Pub din Lugoj.

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Eveniment cultural la Lugoj, 28 iulie!

Posted by mineni pe iulie 23, 2016

C-tin Răducan Afiş 6

Posted in jurnal | Leave a Comment »

 Cronica unei întâlniri aşteptate

Posted by mineni pe iulie 20, 2016

 

Ziua de 14 iulie la Oraviţa. Alături de Eugen Bunaru, coordonatorul cenaclului, și Gheorghe Secheșan, prozator, critic literar, paveldanist/paveldanişti veterani. Ora plecării din Timişoara: 15,3o, din faţa Gării de Nord. Transport: o dubiţă ȋncăpătoare pentru membrii cenaclului „Pavel Dan”. Cald, foarte cald, dar, odată ajunși, 16,3o, la cercul literar „Gheorghe Azap“ din Oraviţa, vremea s-a mai domolit. Câteva clipe mai târziu devenise chiar furtunoasă, ȋnsă nimic nu a ȋmpiedicat desfășurarea ȋntâlnirii prozo-poetice moderate de Raul Bribete (amfitrion), Eugen Bunaru și de spiritul lui Gheorghe Azap, o voce importantă a literaturii scrise ȋn vestul ţării.

O ȋncăpere primitoare, patronată de portretele celor care au trecut vreodată pragul cenaclului „Gheorghe Azap“ și de un public foarte cald și interesat de literatură au făcut din schimbul de replici poetice și nu numai un adevărat dialog ȋntre generaţii. De la cea mai „tânără“ membră a cenaclului pe nume Marina Ciorȋngă (elevă în clasa a X-A) și până la lecturarea extraordinară a poemelor  de pe un bilet de Loto din 2002 a doamnei Creţiu, am putut observa că acel „feeling“ care ȋi leagă pe scriitori nu are de fapt vârstă și nici nu se ȋncadrează ȋn vreun domeniu anume, Dorin, un alt membru al cenaclului, fiind inginer.

Dialogul liric le-a avut protagoniste pe membrele cenaclului „Pavel Dan“, respectiv pe Mariana Gunţă (poezie), Roxana Diaconescu (poezie) și Crina Costea (proză) care au ȋncercat să aducă un alt fel de aer ȋncăperii cenaclului, dincolo de feresrele căreia furtuna părea, poate, cea mai frumoasă formă de poezie alături de cele mărturisite de cei aflaţi acolo.

S-au dezbătut diverse teme, de la literatura scrisă ȋn timpul comunismului și până la libertatea de exprimare și la faptul că ,,idealizarea” literaturii nu ȋși are rostul, suferinţa și temele grave sau limbajul mai puţin … ortodox avându-și rolul, de asemenea, alături de toate celelalte.

Au existat și comentarii din public, cu precădere a doamnei Cornelia Edițoiu, care a remarcat vocea individuală a fiecărui scriitor prezent. Raul Bribete a citit și el câteva poeme, făcând câteva remarce cu privire la lansarea viitorului său volum de poezii.

Ȋntâlnirea și-a găsit finalitatea ȋn câteva poeme citite de Marinel Oprea și ȋn câteva fotografii memorabile lângă un portret al lui Mihai Eminescu.

     Dubiţa așteptându-ne cuminte, în parcarea din spatele Casei de Cultură, am pornit spre Timișoara pe un cer senin, proaspăt șters de norii de ploaie și de un apus de iulie.

Roxana Diaconescu

 

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe iulie 10, 2016

PREMIILE CONCURSULUI NAŢIONAL STUDENŢESC
DE CREAŢIE LITERARĂ, ediţia 2016

În cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Concursului Naţional Studenţesc de Creaţie Literară, organizat de Cenaclul ,,Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara, juriul, avându-l pe criticul literar, prof. univ. dr. Cornel Ungureanu – preşedinte şi pe scriitorii Viorel Marineasa, Eugen Bunaru, Adrian Bodnaru şi Tudor Creţu – membri, a acordat următoarele premii:

La secţiunea poezie:

Premiul I:

Ionuţ Orăscu, Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova

Premiul II nu s-a acordat

Premiul III:

Florin Gherheş, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara

Menţiune(I şi II ):

Lucia Maria Teutişan, Facultatea de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca;
Ioana Andrada Tudorie, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
La secţiunea proză:

Premiul I:

Florin Gherheş, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara

Premiul II:

Ionel-Marius Stănică, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Menţiune: Andreea Lavinia, Colegiul Naţional Traian din Turnu-Severin

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Festivalul Național de Creație Literară pentru Tineret „Vox Napocensis”

Posted by mineni pe iunie 23, 2016

13312658_1057052997694758_6681793266764173624_n13335880_1057053044361420_7263763519574046109_n

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe iunie 2, 2016

sadasd

S-a încheiat a 25-a ediţie a Sudentfestului timişorean, care a avut loc între 20 şi 28 mai a. c. cu tema: ,,25 de ani de artă şi cultură”

Ceva mai jos: programul secţiunii de literatură, apoi Povestea literaturii la Studentfest, primele 3 ediţii, povestită, cu mult pigment artistic, de Tudor Creţu, dar şi cu mici ,,omisiuni”,  privitoare, bunăoară, la interferenţa (s-o numim aşa…) momentelor evocate cu activitatea/implicarea cenaclului ,,Pavel Dan”, al cărui membru (marcant) era.

Mai la vale, câteva imagini ,,prinse” în toiul evenimentelor Studentfest (literatura)   

*(Numele marcate color indică numele invitaţilor care nu au fost prezenţi la evenimente.)

  1. 05, vineri

12.00 Furios si iute: Cum să-ţi lansezi propriul curs online în 42 de minute! -Bogdan Vaida (Manufactura)

16.00 Atelier proză „Începuturi și sfârșituri” – Adriana Babeţi (Cărtureşti)

19.30 Proiecţie „Literatura în timp” – Tudor Creţu (mansarda Arte)

-Materiale foto şi video din arhiva lui Eugen Bunaru care va comenta succinct materialele proiectate.

În urmă cu 16 ani, un tânăr student aștepta timid, în gară, sosirea scriitorilor invitați la Studentfest. De data aceasta, primul coordonator al secțiunii de Literatură (Tudor Crețu) vine ca invitat al altor studenți timizi, luându-ne la bord într-o călătorie prin timp a Literaturii. Hai și tu să rememorăm momentele cruciale din istoria acestei secțiuni și să adăugăm încă o filă în arhiva de suflet a evenimentelor literare.

 21, sâmbătă

12.00 Public Speaking – Toastmasters Timişoara – Eniko Mozes & Mihai Dumnicăi (Hub)

-în colaborare cu secţiunea de publicitate

16.00 Atelier proză 

 22, duminică

12.00 Atelier proză (sala 201 UVT)

 23, luni 14.00 Atelier poezie – Simona Popescu (Cărturești)

 

24, marți

14.00 Atelier poezie – Simona Popescu (Cărturești)

18.30  100 de ani,  DADA – Invitat: Ion Pop, profesor doctor (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), poet şi critic literar, specialist în avangarda literară românească (Cărturești). Moderator: Cornel Ungureanu. Participă  Marcel Tolcea, Tudor Creţu, Ana Puşcaşu.

Eveniment organizat din iniţiativa şi cu parteneriatul Cenaclului ,,Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara (coordonator Eugen Bunaru)

Cu 100 de ani în urmă, pictorul Marcel Iancu scria: „Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus. Vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.” În acest fel, la 6 februarie 1916 ia naștere dadaismul, curent cultural şi artistic nonconformist şi anarhic, îndreptat împotriva rutinei în viaţă, gândire şi artă. După 100 de ani de la declanșarea acestui protest,criticul Ion Pop, specialist  în avangarda  literară românească, vine în Timișoara pentru a readuce la viață o scânteie din acele vremuri. Revoltă, provocare, dezordine și scandal împotriva artei, gustului estetic și moralei tradiționale – vino să le retrăim la „100 de ani, DADA”!

 25, miercuri

14.00 Atelier poezie

18.00 Maraton Poezie: poeţi de la cenaclul Pavel Dan + participanți atelier poezie (Mansarda Arte). Moderatori: Simona Popescu şi Robert Șerban

Invitați: Adrian Bodnaru, Alexandru Potcoavă, Tudor Crețu, Dana Catona, Marius Aldea, Robert Şerban

Participanți de la ,,Pavel Dan”: Nicoleta Papp, Ana Maria Chiţulean, Ema Cazan, Lera Kelemen, Roxana Diaconescu, Andrei Ene, Mariana Gunţă

Ce înseamnă, pentru tine, poezia? Poate fi un partener de joacă, un testament spre veșnicie, o declarație a tuturor gândurilor ce ne inundă zilnic sau poate chiar un mod de viață? Pornind de la aceste întrebări, participanții atelierului de poezie din cadrul Studentfest, împreună cu membrii cenaclului Pavel Dan și alte personalități reprezentative ale acestui domeniu vă invită la un maraton de poezie prin care, evocând fragmente de viață și de suflet, ni se vor prezenta ca niște creatori de artă și de frumos în versuri.

 

26, joi

18.00 Dialog deschis cu scriitori (Cuib D’Arte)

Invitaţi: Dan Coman, Marin Mălaicu Hondrari, Radu Pavel Gheo, Bogdan Munteanu, Alexandru Potcoavă. Moderator: Robert Șerban.

Le cumpărăm cărțile și ne identificăm cu personajele lor. Ne însușim gânduri, experiențe sau idei, dar ce înseamnă cu adevarat să fii scriitor? De unde începi? Ce obstacole pot apărea pe parcurs și cum să le depășești? Vino alături de noi la un „Dialog deschis cu scriitori” pentru a experimenta emoțiile actului creator.

 27, vineri

18.00 Atelier proză scurtă SF – Ciprian Baciu (Hub)

18.00 Poezia acum (The Bassment) – la Cafeneaua Kafka

Invitaţi: Sorin Despot, T.S. Khasis, Marius Aldea, Matei Hutopilă, Florin Buzdugan,  Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Alexandru Potcoavă.

Moderator: Ana Pușcaşu

Legenda spune că într-o seară de mai, pe la ora asfințitului, poeți din Timișoara și din toată țara se vor aduna la un vers și-o limonadă. Dacă și inima ta bate-n versuri, vino să numărăm clipele-n cuvinte și prezentul în strofe la „Poezia acum”!

 28, sâmbătă

13.00 Atelier proză scurtă SF (Hub) 

 

Descrierea evenimentelor – Anastasia Coste,

Coordonatoare a secțiunii Literatură din cadrul StudentFest

Telefon: 0786 585 888

StudentFest este desfășurat anual de Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara

 

Povestea Literaturii la StudentFest!

 Tânărul, peroanele, maeștrii!

Într-o dimineață a lui aprilie 2000, un student în anul doi îl aștepta la gară, peronul era, și el, doi, pe unul dintre cei mai apreciați poeți români postbelici, Petre Stoica (1931 – 2009). Studentul, Tudor Crețu, a salutat smerit și s-a oferit să-l ajute pe maestru cu bagajul. Refuzul a fost, însă, ferm și elegant. De altfel, avea să afle studentul, vârstnicul poet fuma țigări mai tari decât el. Jet Set-ul bătea, cu mult, Winchester-ul albastru.

Petre Stoica a fost singurul invitat al primei secțiuni de literatură, dar un invitat care era, prin el însuși, un festival. Două zile am fost umbra, sâcâitoare uneori, a magistrului cu pălărie de paie. Pleata discretă și barba deasă sporeau farmecul istorisirilor despre Nichita Stănescu sau Cezar Baltag.

Au urmat două ediții, 2001 și 2002, cu mult mai mulți invitați fiecare și cu un ecou deja național. Poetul George Vulturescu, directorul revistei Poesis, criticul Al. Cistelecan, coordonator, pe atunci, al Vetrei, au dus, așa zicând, mai departe numele tinerilor poeți ai locului și momentului. Publicându-le creațiile în revistele menționate, scriind despre unii dintre ei. Secțiunea de literatură s-a afirmat odată cu „falanga” timișoreană a ceea ce avea să devină Generația 2000.

În primăvara lui 2002, de pildă, un student – ați ghicit, în anul patru – îl aștepta, în aceeași gară, peronul era, parcă,…cinci, scaunele, albastre, pe poetul Alexandru Mușina (1954 – 2013). „A organiza declarase, într-un interviu tânărul, e tot una, aproape, cu a șamaniza. A amesteca ziua și noaptea, cafelele și băuturile”. Tânărul, încă nu se apucase de licență, a adormit. Pe la ora șase, dimineața era cinică, rece, pe banca de pe peron. Printre boschetari. (Noaptea dinainte „șamanizase” cu ceilalți invitați). Tânărul s-a trezit, la un moment dat, apucat de umăr, scuturat: invitatul coborâse, îl recunoscuse el. Peste câteva ore, avea să înceapă lansarea uneia dintre cele mai importante „selecții” critice: Lista lui Manolescu, apărută la Aula, editura lui Al. Mușina.

Primele trei ediții (2000-2002) au avut un singur organizator direct: subsemnatul. Care, evident, s-a bucurat de sprijinul O.S.U.T.  și al echipei festivalului. (Să le mulțumesc și acum!). Naveta era nebună. Bucuria, și mai și. Bucuria unui început, a unui proiect care, la începutul anilor 2000, trecea drept singurul festival, chiar dacă era doar o „simplă” secțiune, de literatură din Timișoara.

 Tudor Crețu

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe mai 30, 2016

Cenaclul „Pavel Dan”  la ADN literar
http://www.arq.ro/

tgykguk

Trenul Timișoara-Arad sosește în gară la ora 15:05. Este joi, 19 mai 2016. Aștept cenacliștii de la „Pavel Dan”. Îi iau din gară, traversăm centrul orașului și ajungem la Teatru. La ora 17:00, la barul Boeme, începe recitalul, sub atenta privire și emoție a coordonatorului, poetul Eugen Bunaru. Acesta trece în revistă istoria Cenaclului „Pavel Dan”, rememorând nume de autori care au ajuns să aibă operă, valoare și să conteze în peisajul literar actual. Contribuția lui în formarea tinerilor pe care îi îndrumă va fi evidențiată de arădeni și, în final, de tinerii autori. E uimitoare această școală de literatură vie, pentru că noile promoții vin cu un suflu nou, cu „obrăznicie” bună prin care își conturează propriul spațiu literar și care are inspirația de a lansa nume noi.

Roxana Diaconescu a citit un grupaj de poeme caracterizate prin coborârea textului în imediat, în cotidian. Ea scrie o poezie necanonică, antilirică. Vine cu un flux lexical șocant, care însă nu-i compromite poezia, dimpotrivă, o potențează. Este de remarcat ușurința cu care creează scenarii mondene, scrie relaxat, textele ei au frăgezime (Vasile Dan). Poezia nu pare scrisă la prima mână, e bine ticluită, încărcată de ironie și de alte subtilități (Andrei Mocuța). E o poezie emancipată (Gheorghe Mocuța) cu aluzii și combinații de cuvinte neașteptate. O poezie stilată care transcrie sentimente diverse de la înțelegere, până la revoltă și ironie (Lucia Cuciureanu).

Crina Costea a citit o proză scurtă, intitulată Necunoscut. O proză de încercare a instrumentelor narative (Vasile Dan). Acestea fiind povestirea în povestire, gradarea acțiunii, tehnica bulgărelui de nea și suspansul (Lucia Cuciureanu). O proză de atmosferă, cu un personaj feminin bine conturat (Gheorghe Schwartz). Sub aparența cumințeniei, o proză bine așezată, a pașilor mărunți, foarte proaspătă (Gheorghe Mocuța). Textul are tensiune, are poveste. Un scenariu bine scris, amintind de un film din 2010 a lui Marian Crișan, Morgen. Textul este mai puțin reușit la execuție, la partea stilistică, de preferat ar fi folosirea unor fraze mai scurte, care sunt mai profunde și rămân în memorie (Andrei Mocuța). E un text reușit, rotund, de evitat însă platitudinile, expresiile care sună ca o lozincă, de pildă, „stimă de sine” (Lia Alb).

Mariana Gunță, câștigătoarea unui premiu important la Tabăra de creație „Dorel Sibii” de la Săvârșin, ediția 2015, scrie o poezie minimalistă, mai lucrată, care exprimă trăiri și sentimente imediate (Vasile Dan). Ea e în dialog și consens cu propria generație (Gheorghe Mocuța). Un mixaj de stări aparent epidermice, vizează un tip de absurd, dar şi o tentă suprarealistă. Proiectează textul dinspre real către o lume fantasmagorică. Se găsesc şi unele versuri mai puţin reuşite. Ar trebui să exerseze în fața oglinzii, cu voce tare, pentru că lectura publică pe un ton plat, face rău textului (Lucia Cuciureanu).

Lera Kelemen a citit o poezie și un scenariu. Ambele suprarealiste (Vasile Dan), o sinestezie poetică, cum și-a caracterizat ea însăși scrierile. Textele au o dimensiune onirică, de vis prelungit (Andrei Mocuța). O combinație de imagini suprarealiste și senzații diverse, uneori contradictorii, un colaj poetic de cele mai multe ori reușit. Textele vădesc un simț estetic deosebit și acuitate plastică. Toate acestea se explică prin faptul că Lera urmărește o dublă calificare, în filologie și arte plastice (Lucia Cuciureanu).

Andrei Ene meditează anecdotic în textele sale lirice, fără a cădea în derizoriu. Mizează pe umor intelectual, reflexiv (Vasile Dan), pe ironie (Andrei Mocuța). Scrie despre lucruri simple care transmit fior. Impresia este că lumea e plină de semnificații prin firescul ei, doar noi o complicăm (Lucia Cuciureanu). Este mizerabilist și anti-mizerabilist deopotrivă (Gheorghe Mocuța).

Alături de cei de la „Pavel Dan”, a fost prezent poetul Marian Oprea care a citit poeme de dragoste din recentul volum „Și aeru-i erotic”, apărut în 2015.

La întâlnire au fost prezenți următorii scriitori din Arad: Lia Alb, Dani Rockhoff, Domnica Pop, Maria Cioaia, Vasile Dan, Gheorghe Schwartz, Ioan Matiuț, Gheorghe Mocuța, Andrei Mocuța, Ion Corlan, Vasile Sărăndan, Eugen Pădurean și Constantin Dehelean.

Tinerii autori timișoreni vor fi publicați, cel mai probabil, în revista „Arca”.

 

Articol de Lucia Cuciureanu

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe mai 21, 2016

Vă invităm, marţi, 24 mai, ora 18,30, la librăria Cărtureşti (str. Mercy), la întâlnirea cu poetul şi criticul literar Ion Pop (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca). Tema întîlnirii: 100 de ani DA DA. Moderator: Corenel Ungureanu. Participă: Marcel Tolcea, Tudor Creţu, Ana Puşcaşu.
Evenimentul se va petrece în cadrul Studentfestului timişorean, ediţia 25, la iniţiativa şi cu parteneriatul Cenaclului ,,Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara.
Vă aşteptăm, cu drag!

image

 

 

TRISTAN TZARA
Omul aproximativ

                                                         ( fragmente)

                                                  (în traducerea lui Ion Pop)

 

duminică greu capac peste clocotul sângelui

săptămânală povară ghemuindu-se

căzută-n lăuntrul ei regăsită

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

răsunați clopote fără noimă și noi la fel

ne vom bucura auzind zgomotul lanțurilor

pe care le vom face să răsune în noi împreună cu clopotele

(…)

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

ochii fructelor ne privesc cu atenție

și toate faptele noastre sunt controlate nimic nu-i ascuns

apa râului și-a spălat atât de mult albia

ea duce cu sine linele fire ale privirilor care

au lâncezit la picioarele zidurilor în baruri au lingușit viețile

i-au momit pe cei slabi au legat ispite au secătuit extaze

au săpat în adâncul vechilor variante

(…)

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

grijile ce le purtăm cu noi

care-s veșmintele noastre lăuntrice

îmbrăcate în fiece dimineață

descheiate de noapte cu mâini de vis

împodobite cu zadarnice rebusuri de metal

curățite în baia peisajelor circulare

în orașele pregătite pentru măcel pentru jertfă

lângă mările care mătură zările

pe munții cu neliniștite asprimi

în satele cu nepăsări dureroase

cu mâna grea pe creștet

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

plecăm cu plecările sosim cu sosirile

plecăm cu sosirile sosim când alții pleacă

(…)

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

umblăm ca să scăpăm de furnicarul drumurilor

cu un flacon de priveliște o boală una singură

o singură boală pe care-o cultivăm moartea

știu că port melodia în mine și nu mi-e frică de ea

port moartea și dacă mor moartea va fi aceea

care mă va purta în brațele ei nevăzute

gingașe și ușoare precum plecarea fără motiv

fără amărăciune fără datorii fără păreri de rău fără

clopotele răsună fără noimă și noi la fel

de ce să căutăm capătul lanțului ce ne leagă de lanț

răsunați clopote fără noimă și noi la fel

vom face să răsune în noi paharele sparte

monedele de argint amestecate cu falsele monede

rămășițele sărbătorilor izbucnind în râs și-n furtună

la porțile cărora s-ar putea deschide prăpăstiile

mormintele de aer morile măcinând oasele arctice

aceste sărbători care ne duc capetele în cer

și scuipă pe mușchii noștri noaptea de plumb topit

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe mai 20, 2016

Marţi, 17 mai, a citit proză şi poezie Anasatasia Costedebut în Cenaclul ,,Pavel Dan”

Note consemnate de Andrei Ene:

 

Eugen Bunaru:

  • Muzicalitate, frazare, curgere controlată a textului
  • Scriitură îngriită, acuratețe
  • Tonalitate de poem, proză lirică. Poate fi și un risc
  • Proză care se hrănește din metafore
  • Trebuie să se „detașeze de text”
  • Deocamdată rămâne la stadiul de notație de jurnal
  • Există imagini pregnante, imagini minuțioase
  • Poezia, însă, e, în mare măsură, datată, în privinţa scriiturii, a limbajului îndatorat
  • unui lirism desuet, unei confesivităţi marcat ,,feminine”
  • există, însă, şi premizele (exprimări expresive, intuiţie şi inteligenţă poetică, receptivitate la observaţiile critice etc) unei posibile evoluţii (prin lecturi bine ghidate, prin discuţii pe text în spaţiul cenaclului etc. etc.)

Florin Gherheș:

  • Se descurcă bine cu limbajul
  • Prea explicită în anumite locuri
  • Imagini și stări interesante care ar trebui să fie mai criptate
  • La poeme trebuia mai multă sugestie
  • Combină un filon ironic cu unul patetic

Ștefan Schmoll:

  • Încărcare poetică confesională
  • Apreciază stilul confesiv

Marian Oprea:

  • Pornește de la o scriitură pozitivă
  • Scriitura e bună, are schelet solid
  • Folosește prea multe cuvinte de legătură „dar”, „și” , care devin balast
  • Ar trebui mai multă directețe

  Andrei Ene:

         – e de acord cu observaţiile celorlaţi

         – îi cere mai mult curaj în expresie

         –  renunţare la excesul de lirism …feminin, calofil

         – are potenţial pe care trebuie să şi-l asume

 

Posted in jurnal | Leave a Comment »

Posted by mineni pe mai 15, 2016

MARŢI, 17 mai, ora 19, va citi proză şi poezie ANASTASIA COSTE

     Vă aşteptăm, cu drag!

 

Cronică de cenaclu – 10 mai 2016

 

Au citit David Popa – proză și Marian Oprea – poezie. De menţionat, ca o notă aparte a serii, discuţiile axate pe ideea ,,graniței” – dacă aceasta e clar definibilă –  între proză și poezie, cu trimitere la textele lui Marian Oprea, discuţii care au stârnit, deopotrivă, păreri apropiate şi diferite…

Eugen Bunaru: David Popa a fost o surpriză plăcută. Se simte la el un exerciţiu al lecturii şi al scrisului, e evident că a depăşit faza începuturilor ezitante. Textul citit poate trimite la un tip de atmosferă kafkiană. Există o tentaţie a proiecţiei în zona absurdului şi a imaginarului, dar şi un amestec de planuri ce se ating cu SF-ul şi cu o tentă poliţistă a epicului. Domnul D. pare să se proiectez în diferite ipostaze/alter ego-uri, fapt care crează o ambiguitate, transformând celelalte personaje în ,,siluete”. Aici, e posibil să ne întrebăm dacă acest aspect a fost premeditat sau nu. În subsiadiar, interesantă e sugestia timpului, la care trimite şi finalul prozei; acesta imprimă o simetrie întregului text. Scriitura, în ansamblu, curge bine. Unele exprimări sună preţios, sunt şi câteva improprietăţi de exprimare. Cuvântul rânjet din final pare căutat. E. B. crede că ,,subiectul” ar merita o dezvoltare, o deschidere mai amplă.

Marian Oprea, în grupajul citit, amintește de cartea Anei Pușcașu (,,Te aștept ca pe un glonte”) prin tematică – universul cazon, ca un soi de spaţiu concentraţionar – fiind vorba, însă, de contexte temporale şi de maniere stilistice/scripturale total diferite. E.B.  remarcă tonalitatea degajată, aparent neutră, voit prozaică a textelor lui M. O.,  de unde, de altfel, rezultă un efect poetic de calitate. Nu devine patetic. Textele sunt bine lucrate,  limbajul e adecvat temei. E o scriitură sugestivă, care ,,prinde”,  cu pregnanţă, atmosfera cazonă, absurdă, de spălare a creierelor din stagiul militar al ,,epocii de aur”. Uneori, se alunecă într-un ton de reportaj. E. B. crede că viitoarea carte a lui M. O. ar putea fi cea mai bună carte a sa.

Gherheș Florin: Nu cred că David trebuie să contureze personajele, măștile lor sunt ceea ce dau misterul textului. Patetismul,  în cazul lui, are un rol, pentru că este subminat ironic.

Fragmentele lui Marian Oprea au fiecare o poveste.  Nu e plăcută expresia ,,vârcolaci în formă de rotocoale”. Ce surprinde în text este că nu pare poezie. Sau, cel puțin, poezie de genul ăsta n-am mai văzut.

Anastasia Coste: E bună ideea pe care o schițează David în contrastul dintre feminin-masculin. Surprinde bine faptul că, într-o lume condusă de femei, bărbatul e doar un accesoriu. Abia când ajungi la final înțelegi începutul.

La Marian Oprea, fragmentele sunt legate între ele, formează un tot. Se simte o robotizare și o pierdere a sensibilității umane, specifice vieții de armată. Lipsa semnelor de punctuație duce la o explozie de gânduri care la rândul lor generează imagini.

Dana Catona: Proza lui David Popa reflectă un fel de cinism detașat, iar Marian Oprea redă fragmente de jurnal în proză. Ar fi interesantă o restructurarea a textelor, a altă așezare a lor.

Lera Kelemen: Proza lui David ar fi avut mai mult sens dacă ar fi fost pusă într-un context mai larg. Personajele sunt, totuşi, bine conturate, însă ar trebuie dezvoltate în același stil (abstract, confuz). E bine-venită critica adusă pro-feminismului care este mult prea exagerat în zilele noastre. Aș schimba cuvântul ,,rânjet” din final cu un cuvânt ceva mai plan.

Scriitura lui Marian Oprea este (mai) asumată și matură. Sub liniaritatea formei se ascund multe trăiri. Deși derularea este monotonă, în fond se întâmplă multe lucruri.

Petru (un invitat nou, prieten al lui Marian Oprea): Proza lui David trimite la un spațiu necunoscut, este plină de mister. Mă duce cu gândul la Matrix. La Marian, intonarea fragmentelor într-un anumit fel duce cu gândul și la poezie, deși aproape toată lumea s-a dus cu gândul la proză.

Andrei Ene crede că proza lui David rămâne cumva într-un stadiu ,,scheletic”, ar merita o dezvoltare, o adâncire, pentru a nu rămâne într-un spaţiu prea vag, doar schiţat. Poemele lui M. O. i-au plăcut tocmai prin scriitura aparent neutră, de ,,relatare” nepoetică, dar de efect.  

Ștefan Schmoll: David are salturi de la subiectivitate la obiectivitate și invers, ceea ce atrage interesul. La Marian Oprea, textele sunt poezie, chiar dacă modalitatea de expresie ar trimite la proză . Nu ar trebui să despicăm firul în 4 la poezie. Contează emoția și mesajul.

Ema Cazan: David eșuează cu începutul care cade în ,,filosofări” inutile. Prezența întrebărilor scade din tensiunea textului. Există, însă, o tehnică bine pusă la punct în ceea ce privește conturarea personajelor. Schimbarea planurilor (marcată de paragrafe) arată o premeditare a structurii și a ipostazierii masculinității în raport cu feminitatea.

Marian Oprea mă impresionează mai mult cu textele ,,memorialistice” despre viața în armată, care sunt mai bine lucrate, decât cu poemele erotice. Cu toate acestea, nu găsesc poezia în fragmentele sale. Ar trebui să existe la un moment dat o tensiune care să spargă curgerea brută a relatărilor. Riscă să cadă într-un manierism, într-un simplism din care nu mai poate ieși. Memorarea trecutului dur, aproapte inventariat, îndosariat poate fi impresionantă în sine, dar nu se ajunge întotdeauna la efectul artistic scontat. Cu toate acestea, fragmentele păstrează câteva expresii care merită a fi scoase la lumină ,,m-a pus să număr pietrele cubice am încercat de câteva ori îmi patinau ochii ca la desene animate” sau ,,noi jinduiam după fetele comandantului de regiment…gânduri fantasme duse de vânt care s-au oprit undeva”.

 În final, cei doi autori s-au ,,complimentat” reciproc şi s-au declarat mulţumiţi de substanţa discuţiilor.

 (pagini îngrijite de E. B.)                                                   A consemnat EMA CAZAN

Posted in jurnal | Leave a Comment »

 
Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 49 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: