Cenaclul Pavel Dan

cenaclu literar din Timisoara. „Întâmplarea a făcut să mă nasc român. În consecinţă sunt român, dar asta nu înseamnă să mă confund cu poporul român în momentele sale cele mai penibile” 08.02.1993, ION MONORAN

Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Păunul

Posted by Alexandru Colţan pe Aprilie 4, 2009

                                                   Păunul

 

Marţi, 31 martie, este din nou zi de adunare. Am citit un fragment din „ Păunul”, o proză cu o întindere mai mare, pe care o am deocamdată în lucru.

Domnul Eugen Bunaru şi-a început analiza cu observaţia că textul adus este diferit faţă de cele anterioare, dar scriitura poartă, parcă, un timbru recognoscibil. Este vorba despre o proză de atmosferă, o parabolă care tematizează creaţia înseşi, asociabilă, sub unele aspecte, „Jocului cu mărgelele de sticlă”. Se constată glisarea planurilor obiectiv- subiectiv şi un puternic dozaj de poezie şi  muzicalitate, care dau unitate şi desfac cartuşe de melancolie asemeni lumilor crepusculare ale lui M. Pora. Bună stăpânire a textului prin cadenţă/ frazare şi exprimări reuşite. Deşi lectura atrage şi nu oboseşte, persistă, parcă, chemarea ca nucleele de story să fie duse mai departe, pentru a se evita tezismul, eseisticul, pamfletul poetic. Textul trebuie „periat” de forţări de limbaj, exprimări bombastice, de simboluri şi aluzii culturale care pot aglomera.

Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

Cristina Ispas… si cenaclul Pavel Dan

Posted by Moni Stănilă pe Martie 24, 2009

 

 

 

picture-1941

. Citește restul acestei intrări »

Posted in jurnal, Uncategorized | Leave a Comment »

„fragmente continue” de tudor cretu

Posted by Alexandru Colţan pe Martie 20, 2009

                               „ Fragmente continue” de Tudor Creţu

 

Marţi, 17 martie, cenaclul nostru a fost vizitat de Tudor Creţu, care a adus cu el un nou grupaj de texte. Ne spune că poeziile adunate în mapa albastră, scrise în firul dicteului automat, vor alcătui, la un moment dat, un volum proaspăt de poezie – „ Fragmente continui”. Apoi trece la lectură.

Eugen Bunaru deschide şedinţa critică, cu impresia că poemele citite tind să se asambleze într-unul singur, au erupţie şi vitalitate, sunt traversate de sevă existenţială, chiar dacă se află înscrise sub un arc ermetic, asemeni lui Liviu I. Stoiciu. Comparativ cu poemele cunoscute deja, textele noi aduc senzorialitate, corporalitate, exhibă noi posibilităţi de limbaj, iar faţă de lirica actuală, ele reuşesc să integreze o anumită arhaitate arhetipală, să conjuge ruralul şi citadinul, cum ar spune un M. Bârsilă. În acelaşi timp, versurile sunt o demonstraţie de virtuozitate lexicală şi de acurateţe a detaliului, căci se subţiază uneori în linii filigran care compun un desen chinezesc. Din unele fragmente mai răzbate, însă, senzaţia de monotonie şi de verbiaj, iar anumite exprimări au o îmbrăcătură declarativă, exclamativă sau cad în limbaj trivial.

Nicoleta Papp infirmă ideea de monotonie, este vorba doar despre o articulare şi derulare a stării. Poezia este puternică şi place.

 Marinel Oprea apreciază că poezia de astăzi se află în creştere faţă de producţiile anterioare, poemul se mişcă pe o distanţă mai lungă, sare peste anumite bariere, conduce spre un Ginsberg sau Sandburg. Unele texte trebuie, totuşi, curăţate de definiri sau de imagini forţate.

Mie poezia mi-a plăcut, sunt poeme care reuşesc să smulgă cititorul şi să îl poarte pe un cerc hipnotic, ca un dans şamanic, este vorba despre un suflu, o sete de spunere care nu poate fi cenzurată sau comprimată, despre o poezie- monolog care curge înainte, printr-un şir incantatoriu de  imagini cinematografice, bine stilizate. Parcă ar mai fi, totuşi, nevoie, din când în când, de  găuri de oxigen pentru cititor.

Ana Maria Puşcaşu constată că, faţă de poeziile anterioare, este o diferenţă de forţă, imaginile sunt puternice, dar, în acelaşi timp, riscul pe care şi-l asumă Tudor, care înaintează până la o margine greu de controlat, este destul de mare. Poeziile îi aduc în minte versurile lui Radu Andriescu şi filonul anglo-saxon.

Pentru Ionuţ Ionescu, poemele de astăzi sondează inconştientul şi experimentează disoluţia eului, tinzând spre o biografie mistificată – iar aici apare intersecţia cu M. Bârsilă. Este vorba despre ermetismul inerent al poetului care îşi transcrie şi caută, în acelaşi timp, să decripteze simbolurile inconştientului prin filtrul limitativ al raţionalităţii.

Andreea Koller apreciază ritmul, imagistica şi jocul interior- exterior. Nu îi place însă limbajul suburban, nici cel degradat în clişeu.

Ioana Duţă remarcă o anumită monotonie, iar scriitorul Bata Constantinovici este luat prin surprindere de pudibonderia criticii generaţiei noi. În final, Diana Fenici, o prezenţă nouă a cenaclului nostru, încercuie amalgamarea reprezentărilor vizuale, surprinse de un ochi auctorial jurnalistic, care generează un teritoriu oniric.

Seara se lungeşte şi ea, de data aceasta, pe străzile oraşului. Săptămâna viitoare o vom auzi pe Cristina Ispas. Până atunci, numai bine.

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

cenaclul stafette la „pavel dan”

Posted by Alexandru Colţan pe Martie 15, 2009

                                       Cenaclul Stafette la „Pavel Dan”

 

Pe data de 10 martie 2009 „ Pavel Dan”-ului i-a venit rândul să fie gazda întâlnirii cu membrii Cenaclului literar Stafette de pe lângă Centrul Cultural German din oraş. Şi cu ocazia aceasta ne-am bucurat să întâlnim oameni care continuă să creadă în literatură, tineri talentaţi şi pasionaţi, care, pe lângă servicii, deadline-uri şi meseria de a trăi în România, reuşesc să creeze şi să spere. Profitând de întoarcerea vizitei, am reuşit să ne completăm portretul cenaclului, schiţat numai în vara anului trecut, să aflăm mai multe despre circulaţia cărţii germane, despre piaţa de profil, despre faptul de a folosi cu pricepere o altă limbă. O nouă ocazie de a lua contact cu asprimea, dar şi cu muzicalitatea difuză a limbii lui Goethe.

După cuvinte introductive, rostite de Eugen Bunaru şi Henrike Brădiceanu Persem, s-a trecut la lecturi. S-a citit poezie şi proză, pe rând, după aşezarea în sală : Petra Curescu din „ Warum spreche ich ( nicht..)”, Bianca Barbu – din „ Antologia Stafette”, iar Henrike Brădiceanu Persem -„ Jedem seine Strassenbahn”. A venit rândul poeţilor noştri Ariana Perhald, Nicoleta Popp, Raul Bribete, apoi Paul Tămaş şi Ana Maria Puşcaşu. Şi Alex Roşu a citit versuri, de data aceasta, ca şi Marinel Oprea, care, simţindu-se inspirat, a creat pe loc un poem. Proza a fost reprezentată de Alex Condrache şi de mine. Ajunşi la capătul cercului, Andreea Koller ne-a vorbit despre modestie, adică despre domnul Petre Stoica.

Am încheiat seara cu discuţii pe marginea textelor şi cu promisiunea continuării schimbului de vizite. Săptămâna viitoare Tudor Creţu va citi poezie. Vă aşteptăm.     

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

mircea pora la „pavel dan”

Posted by Alexandru Colţan pe Martie 15, 2009

                                     Mircea Pora la „ Pavel Dan”

 

Pe trei martie, adică imediat după sosirea primăverii, am avut parte de o seară mare în cadrul şedinţelor noastre, dată fiind vizita scriitorului Mircea Pora. O serată consistentă, după anvergura oaspetelui, în aceeaşi măsură informală şi educativă.

            Eugen Bunaru ni l-a prezentat pe  vechiul său prieten, cunoscut astăzi în cercurile literare drept „ un scriitor de primă însemnătate naţională din anii 80” ( D. Vighi ), „ un fin, de mare clasă parodist prozastic” ( I. Groşan), sau „ prozatorul bucolicei şi autoironicei satire a marginalităţii provinciale” ( O. Pecican ).

În continuare, M. Pora s-a prezentat el însuşi prin texte citite din primul volum de „ Opere” – „ Destinul lui Popescu”, apărut la Editura Paralela 45. Lectură şi conţinut savuroase, ale unui autor matur, pentru care scriitura nu mai are secrete. Apreciem cu toţii ştiinţa construcţiei şi aparenta simplitate a story-ului, care curge într-o tonalitate colocvială, spiritul de observaţie jurnalistic  şi imaginaţia debordantă, costumate în aburul subţire al melancoliei, traversate uneori de tuşele umorului caustic . Ne amintim, încă o dată, de O. Pecican, care îl aşeza pe scriitorul de astăzi pe linia marilor creatori central-europeni – Hrabal, Hasek, Musil sau Kundera, dar şi de C. Ungureanu, care îl considera postmodern. Ultima dintre proze,„ Strigarea catalogului” aproape că  ne stârneşte aplauzele.  

După lecturi şi scurta pauză de socializare, cu modestia-i bine cunoscută, M. Pora ne-a devoalat, treptat, un colţ cu amintiri, ne-a vorbit despre Alexandru Nemoianu şi despre vremile de altădată, despre Franţa şi despre Cluj, despre absurd şi despre bucurie, despre profesia de dascăl, ne-a mai arătat câteva substanţe din laboratorul său literar. Nici nu am ştiut când a trecut pe lângă noi timpul, aşa că, pe la ora 10 închidem şedinţa, felicitându-l, încă o dată, pe onoratul oaspete. Vă mai aşteptăm pe la noi, domnule Mircea !   

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

UN EVENIMENT CENACLUL PAVEL DAN SI CASA DE POEZIE

Posted by Moni Stănilă pe Martie 7, 2009

 

demers de poetică relaţională

 

 

 

la
Librăria Cărtureşti
Timişoara
(str. Mercy, nr. 7)
Zile festive, zile de sărbătorit ceva. Vino singur(ă) sau cu cei apropiaţi la Librăria Cărtureşti şi vom scrie împreună poemul/proza ta. Şi o vei lua acasă.
Poţi să îi spui cadou, poţi să îi spui întâlnire, poţi să îi spui, pur şi simplu o după amiază în librărie. Ne găseşti la masa din Cărtureşti, doar alege cu cine vrei să scrii şi scriem împreună textul care îţi va rămâne.
Poetica relaţională este un demers de graniţă al literaturii care reconsideră funcţia autorului atât din punct de vedere literar cât şi ca instanţă trans-subiectivă. Oricât ar suna de scrobit, în momentul în care cineva citeşte un text literar, sensul acestui text se îmbogăţeşte cu sensurile existenţiale aduse în această relaţie de cititor. Bun, o teorie textualista sa spunem. Dar acum lucrăm la celălalt capăt, cel al constituirii textului împreună cu cititorul. Scriem împreună poemul, proza ta.
Un eveniment Cenaclul Pavel Dan & Casa de Poezie
Si intrebarile zilei:
– Cum faci să ieşi din unghiuri literare moarte?
– Cand spui poemul asta e terminat?
– Cat te reprezinta ceea ce citesti/scrii pe tine ca persoana? In ce fel?
La mesele din Cărtureşti, tineri scriitori te vor aştepta sa îţi scrie un text. Alegi masa, alegi scriitorul.
.
Vor fi acolo (de la 14.30), timp de o oră:
– la poezie: Răzvan Ţupa, Tudor Creţu, Alexandru Potcoavă, Ana Maria Puşcaşu, Ionut Ionescu şi eu.
– la proză: Cristina Ivan-Pacurar, Alexandru Colţan, Oana Doboşi.
Va asteptam!!!

Posted in Uncategorized | 4 Comments »

„dragă sistemule”

Posted by Alexandru Colţan pe Februarie 20, 2009

„ Dragă sistemule”

Marţi, 16 februarie în şedinţa cenaclului nostru citeşte tânărul Alex Condrache, student la Facultatea de Filosofie din Timişoara. De această dată a adus prozele „ Dragă sitemule”, „ Nenea Egoismu”, „ Nokia 1100” şi „ Emo, fără breton”.

Asupra lor, primul se pronunţă Eugen Bunaru, care le încadrează undeva în apropierea textelor tinerilor americani furioşi. Se face simţit, neîndoielnic, în lecturile aduse, un ritm alert pe care puţini reuşesc să îl stăpânească, un anume magnetism, care te face să regreţi atunci când povestirea se termină. Poate, pe viitor, ar trebui încercată o proză de o respiraţie mai largă.

Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

agresor la domiciliu

Posted by Moni Stănilă pe Februarie 12, 2009

1. Pe 33 cerşetorul preferat al lui Alex. Nu dă deloc din cap şi îmi amintesc amuzată că Alex vrea să îl bată fiindcă face o grămadă de bani din cerşit. Alex îi spunea lui Pau că atunci când merge cu tramvaiul, nu mai dă din cap… presupusul handicap care i-a adus azi 60 RON din cerşit. Povestea ceva despre o zi în care făcuse 10 milioane. Mă amuz. Dacă Alex auzea asta, îl bătea cu siguranţă

2. Schimb 15 euro. Primesc 58 RON. CUM???picture-4091

La sume mai mici de 1600 RON, 1 eu=3,5 RON.

E bine, că – nu-i aşa? – dacă ai 15 euro înseamnă că nu ai nevoie de bani. Că doar, ce pierzi? Ce câştigă alţii. Şi până la urmă banii aştia s-ar simţi doar de la câteva mii de euro în sus. Bravo România…!

3. Acasă. Vine vecinul ăla tbc-ist – că fie vorba, noi am început să sperăm la ce tuse are! – dă drumul la comp, şi „no tengo dinero” de dimineaţa până toamna.

Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

jurnal (9 februarie)

Posted by Moni Stănilă pe Februarie 9, 2009

bild200391să vezi:

ieri am suflat în lumânare

şi dorinţa mea s-a răsucit ca o şurubelniţă

în creierul deschis

.

am vizitat un târg şi am băut

suc proaspăt de mere

Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | 3 Comments »

„un fel de notă subtilă a fiinţei”

Posted by Alexandru Colţan pe Februarie 8, 2009

                            „ Un fel de notă subtilă a fiinţei”

 

          3 februarie 2009. Aflat astăzi la Budapesta, preşedintele ţării declară că legea electorală va fi schimbată „ relativ repede”. În India o companie scoate pe piaţă laptopul de 20 de dolari, iar la Oneşti se răstoarnă  o ambulanţă care poartă două gravide. La Casa Studenţilor ne întâlnim, ca în fiecare marţi, cu literatura şi anume vom degusta puţin de această dată din prozele marca Alex Roşu. După informarea privind evenimentele culturale în desfăşurare şi un moment M. Cărtărescu îi urmărim, deci, repertoriul – „ Interior”, „Doar”, „Dincolo”, „Nicu”, apoi „Înstrăinare” şi „Petic”.

Citește restul acestei intrări »

Posted in Uncategorized | Leave a Comment »

 
%d blogeri au apreciat asta: