lansarea revistei Corpul T

Vă așteptăm astăzi de la ora 18:00 in Al-kimia (Str. V. V. Delamarina, Nr.1, colț cu Librăria Cartea de Nisip) la lansarea revistei literare “Corpul T” din Brașov. Evenimentul are loc în cadrul StudentFest 2012 și îi va avea ca invitați pe Mihaela Alecu și Ramona Harsan (membri ai redacției revistei Corpul T), precum și pe scriitorii Cenaclului Pavel Dan.

Cenaclul “Pavel Dan” la ICR Budapesta

This slideshow requires JavaScript.

La ICR Budapesta se vorbește-n somn limba maghiară

Cenaclul ”Pavel Dan” din Timișoara a participat vineri, 20 aprilie, la masa rotundă cu tema ”Literatura tinerilor între facebook și cenaclu”, organizată de ICR Budapesta la sediul său din capitala Ungariei. Acest eveniment a deschis seria de întâlniri cu autorii români în cadrul programului Book Festival (19-22 aprilie). Astfel, în 21 aprilie, la Standul României, au putut fi întâlniți Vasile Ernu și Robert Șerban. Ambii scriitori și-au lansat edițiile în limba maghiară ale volumelor Născut în URSS și Un sicriu frumos mirositor. Alături de ei au fost prezenți criticul Jozsef P. Korossi, translatorul Nagy Lajos, editorul Péter Váradi, de la Editura L’Harmattan (undeau fost publicate cele două titluri, în maghiară), traducătorul şi poetul Balasz F. Attila. În aceeași zi a avut loc și prezentarea debutantului Bogdan Coşa, alături de alți tineri autori debutanţi din mai multe ţări, în cadrul First Novel Festival.

Cenaclul din Timișoara a fost reprezentat la întânirea de la Budapesta de trei generații: generația lui Eugen Bunaru și Viorel Marineasa, generația lui Tudor Crețu și Alex Colțan, și generația de ultimă oră a lui Aleksandar Stoicovici, Ioana Duță, Octavia Sandu și a semnatarului acestor rânduri.

Evenimentul de vineri a debutat cu gluma domnului Ambasador al României în Ungaria, Victor Micula, cum că dacă ar fi știut că nu se dau sarmale, nu ar fi fost prezent în frumoasa încăpere cu pian. Cum cu toții râdeam în aceeași limbă, m-am bucurat pentru harnicul translator că va avea răgazul să odihnească secunde bune. După evocările anilor de grație ai cenaclului ale lui Eugen Bunaru și Viorel Marineasa, directorul ICR Budapesta, Brîndușa Armanca, amfitrionul întâlnirii, a lansat imediat ”tirul” de întrebări pentru tinerii autori: ce rol are cenaclul pentru ei, cât de important este el și cât vor mai trăi întâlnirile de cenaclu. Tudor Crețu a vorbit de superficialitatea cunoașterii doar pe baza consultării internetului și de pierderea teribilă de timp pe care o întâmpină orice utilizator de internet, tânăr sau bătrân. Alex Colțan a mutat obiectivul pe rolul formator al cenaclului pentru tânărul care îi calcă pragul. La fel a făcut, din public, și Robert Șerban care și-a prezentat părerea conform căreia cenaclul este pentru vârsta tinereții. După el, numai în cadrul unui cenaclu poți convinge un tânăr că textul lui este bun sau rău. Contactul vizual fiind cel mai important factor în tot acest demers. Șerban a comparat anemia feedback-ului electronic (prin email, de cele mai multe ori) cu forța celui pe viu.

Octavia Sandu a subliniat importanța cenaclului ca generator de amintiri și incapacitatea rețelelor de socializare de a oferi în timp acest ”bonus”de natură afectivă, care implică foarte mult memoria. Daniel Bănulescu, unul din cei câțiva scriitori-spectatori, a răspuns că este irelevant dacă mergi la cenaclu, important rămâne faptul de a scrie o carte bună. Tot din public, Vasile Ernu a pus problema lipsei de timp a omului contemporan. După Ernu, comunismul dispunea de mult timp liber, iar cenaclul era una din variantele de a-l umple; cu toate astea, cel născut în URSS consideră că literatura este o treabă arhaică și necesită timp. De aceea, formele clasice, precum cenaclul, nu pot fi distruse, fiindcă fără ele literatura ar avea numai de suferit.

De amintit că-n tot acest timp intervențiile au fost traduse de neobositul Nagy Lajos, iar pentru că discuțiile s-au întins mai bine de două ore, un domn din sală, trecut de onorabila vârstă de 70 ani, a adormit ca un prunc lângă Bogdan Coșa. Ironic cum îl știm, Viorel Marineasa, imediat ce l-a observat pe bătrânul ungur dormind (ne facem speranțe că nu a fost român), a ales să participe la discuție cu ochii închiși, sub formă de protest. După toate acestea, au citit poezie paveldaniştii: Ioana Duță, Octavia Sandu, Aleksandar Stoicovici, Eugen Bunaru și Marius Aldea. Lectura în maghiară a fost făcută de către Ildiko Gabos.

Nu aș vrea să credeți că titlul acestei cronici se trage din episodul bătrânului-prunc, ci vine din chiar experiența personală. Prin bunăvoința doamnei Armanca, eu și Stoicovici am mai rămas o zi în frumoasa capitală, dormind noaptea de sâmbătă la ICR, fiecare având camera lui, cu patul cât întreaga cameră de la căminul studenţesc din Timișoara. Și ce bine am dormit! Se doarme profund la ICR, dovadă că nu am auzit alarma telefonului, făcându-l pe Robert Șerban să ne aștepte în fața muzeului, fumând un pachet de țigări. Ce bine se doarme acolo… Iar la capătul străzii Izsó, păsările nopții ciripeau neobosite ”Halló, sex?”.

(Marius Aldea)

concursul literar “Pavel Dan”, ed. XV

Casa de Cultură a Studenţilor Timişoara organizează

cea de-a XV-a EDIŢIE A CONCURSULUI LITERAR “PAVEL DAN”

 

Casa de Cultură a Studenţilor din Timişoara, în colaborare cu Revista Orizont, Filiala Timiş a Uniunii Scriitorilor din România, Editura Brumar şi Uniunea Sârbilor din România, organizează cea de-a XV-a ediţie a Concursului Literar Studenţesc “Pavel Dan”.

 

Concursul se va desfăşura pe două secţiuni: poezie şi proză.

Lucrările (maxim 10 pagini în 3 exemplare, Times New Roman, 12) vor fi trimise într-un plic pe care va fi trecut, în locul numelui, un motto. Acelaşi motto se va regăsi şi pe un plic mai mic cu datele participantului (nume, prenume, data şi locul naşterii, domiciliul, liceul/facultatea, adresa completă şi numărul de telefon). Grupajul de poeme (atenţie! grupajul trebuie trimis şi pe suport CD) şi plicul mai mic se introduc în plicul mare şi se trimit la adresa:

 

Casa de Cultură a Studenţilor Timişoara, Bvd. Regele Carol I, nr.9, cod 300180, Timişoara (cu menţiunea “Pentru Concursul “Pavel Dan”)

Data limită de primire a textelor este 1 August 2012 (data poştei).

Concursul se adresează studenţilor, masteranzilor şi elevilor (nedebutaţi în volum).

 

Contact: cenaclulpaveldan@yahoo.com

concursul de poezie „Porni Luceafărul…”

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE BOTOŞANI

Str. Unirii, nr. 10

Tel.fax. 0231/ 536322; e-mail: centrul_creatiei_bt@yahoo.com

REGULAMENTUL de organizare şi desfăşurare  a Concursului Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, ediţia a XXXI-a, 15-17 iunie 2012, Botoşani.

 

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoţani, în colaborare cu Editurile Junimea şi   „Convorbiri Literare” din Iaşi, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, precum şi cu rvistele de cultură „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Dacia Literară”, „Feed beack”, „Viaţa Românească”, „Familia”, „Vatra”, „Euphorion”, „Steaua”, „Hyperion”, „Conta”, „Semne”, „Poesis”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Porto-franco”, „Ateneu”, „Cafeneaua Literara”, „Argeş”, „Bucovina Literară”, „Antares”, „Dunărea de Jos”, „Semne”, Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din R. Moldova şi APLER, organizează, în perioada 15-17 iunie 2012 Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, ediţia a XXIX-a.

Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze noi talente poetice şi critice şi se adresează, astfel, poeţilor şi criticilor literari care nu au debutat în volum şi care nu au depăşit vârsta de 40 de ani.

Concursul are trei secţiuni:

POEZIE:

1) Carte publicată – debut editorial: – Se vor trimite 2 (două) exemplare din cartea de poezie apărută în intervalul  10 mai 2011 – 10 mai 2012. Vor fi acordate 2 premii: a) „Horaţiu Ioan Laşcu” al Filialei Iaşi a USR şi al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova.

2) Poezie în manuscris (nepublicată) – Se va trimite un print ( acelaşi volum şi pe un CD – un singur exemplar!) în 3 exemplare, care va cuprinde cel mult 40 de poezii semnate cu un moto. Acelaşi moto va figura şi pe un plic închis în care vor fi introduse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. Se vor acorda două premiu care vor consta în publicarea a câte unui volum de poezie de către Editurile Junimea şi „Convorbiri literare”, cu sprijinul financiar al APLER. Juriul are latitudinea, în funcţie de valoarea manuscriselor selectate, să propună spre publicare şi alte manuscrise, în funcţie de disponibilitatea editurilor prezente în juriu.

Manuscrisele care nu vor primi premiul unei edituri vor intra în concurs pentru premiile revistelor implicate în jurizare, reviste care vor publica grupaje de poezii ale poeţilor premiaţi. Toţi poeţii selectaţi pentru premii vor apare într-o antologie editată de instituţia organizatoare.

3) Interpretare critică a operei eminesciene: – Se va trimite un eseu de cel mult 15 pagini în 3 exemplare ( în copie şi pe un CD), semnat cu un moto. Acelaşi moto va fi scris pe un plic închis în care vor fi incluse datele concurentului: nume, prenume, anul naşterii, adresa poştală, e-mail, telefon. Se vor acorda premii ale unor reviste literare implicate în organizare. Eseurile premiate vor fi publicare în revistele care acordă premiile şi în antologia editată de instituţia organizatoare.

Fstivitatea de premiere va avea loc la Botoşani în ziua de 15 iunie 2012.

Organizatorii asigură concurenţilor cheltuieli de masă şi cazare.

Lucrările vor fi trimise, până la data de 10 mai 2012, pe adresa:

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE BOTOŞANI, Str. Unirii, nr. 10, Botoşani. Relaţii la tel. 0231-536322 sau e-mail: centrul_creatiei_bt@yahoo.com.

PS. Nu se primesc grupaje pe e-mail!

 

DIRECTOR,                                                                     REFERENT,

Prof. ION ILIE                                                                  GELLU DORIAN

24 aprilie

Ne vedem mâine de la 18:30 la CS ca să punem țara la cale!

Radu Pavel Gheo va citi maine la “Pavel Dan”

Va asteptam maine (3 aprilie, ora 18:30) la o intalnire cu prozatorul Radu Pavel Gheo. Vom discuta despre “Noapte buna, copii!”, proiectele din trecut, dar si despre proiectele viitoare!

This slideshow requires JavaScript.

Cenaclul “Pavel Dan” organizeaza marti 3 aprilie in sala CS de la ora 18.30 o intalnire cu prozatorul Radu Pavel Gheo. Asteptam toti pasionatii de literatura !

ne vedem maine la cs

marti ne intalnim in cenaclu de la 18.30 pentru lectura nicoletei papp.

cronica

Cronica întâlnirii de cenaclu din 21. 02. 2012. Au citit Alexandra Coman (poezie) şi Bogdan Munteanu (proză)

 

Eugen Bunaru remarcă faptul că odată cu cea de-a treia lectură în cenaclu a Alexandrei Coman, ea operează o schimbare de registru care pare să se manifeste printr-o eliberare de tendinţele metaforizante anterioare. Uneori, poezia pare uşor simplistă în comparaţie cu textele citite anterior şi rămâne într-o „fază neconvingătoare”. Finalurile poemelor sunt, în unele cazuri, ratate, oarecum explicite şi abstractizate, lucru care le „dinamitează puterea de sugestie”. Mai tot timpul, Alexandra este vizuală,

picturală, dar nu în sensul minor, ci în sensul unui „desen filigran”. Eugen Bunaru concluzionează afirmând că această etapă poate fi considerată una de experimentare, care nu anulează calităţile sale reale.

În proza lui Bogdan Munteanu, Eugen Bunaru remarcă umorul, cât şi faptul că acest umor joacă rolul unui „captaţio” pentru cititor. Acelaşi rol îl au şi scenele încărcate erotic, deloc puţine la număr. În cazul povestirii „Accident”, există momente în care textul este uşor ezitant şi pare rezolvat mai degrabă de dragul finalului, al poantei, caz în care acţiunea apare ca „o succesiune de fapte concentrate în mod arbitrar pentru a pune în evidenţă comicul de situaţie”. Se recomandă fluenţa

textului, adică trecerea de la un episod la altul să se facă în mod natural şi mult mai credibil. Cel de-al doilea text, „Cronică de noapte”, conturează un „microunivers de factură erotică”, realizat ca un „colaj de scene, mult mai bine controlat decât precedentul text”. Eugen Bunaru remarcă şi faptul că proza aceasta este centrată pe un „umor aproape de grotesc”.

Aleksandar Stoicovici obsevă, la rândul său, schimbarea din poezia Alexandrei şi afirmă că a remarcat „o mai bună şlefuire a textului”. El apreciază capacitatea poetei de a construi metafore inedite, dar identifică şi o serie de „personificări ratate”. Stoicovici observă şi faptul că poezia Alexandrei este situată exclusiv în trecut şi recomandă şi trecerea pe alte paliere temporale. Multe dintre poeme suferă în zona finalului, iar metaforele folosite sunt repetitive, regăsindu-se cu aceeaşi structură în mai multe poeme.

Referitor la proza lui B. Munteanu, A. Stoicovici afirmă că este una foarte bine lucrată, dar semnalează un fapt de natură stilistică: excesul de mai mult ca perfect, care, în unele cazuri, dăunează sonorităţii textului. De asemenea, se semnaleză faptul că unele fraze sunt mult prea lungi.

    Ioana Duţă aseamănă poeziile Alexandrei cu pastelurile şi consideră că sunt, pe alocuri, prea încărcate. Cel mai reuşit text, în opinia Ioanei, pare a fi „Hipertensiune”. La fel ca predecesorii ei, ea consideră că multe dintre finaluri sunt ratate, dar, paradoxal, începuturile poemelor sunt foarte bune.

În opinia Ioanei, proza „Accident” a lui Bogdan Munteanu este mult mai greu de urmărit decât „Cronică de noapte”. Ea semnalează anumite construcţii-clişeu şi afirmă că, uneori, frazele sunt mult prea dezvoltate, lucru care îngreunează înţelegerea povestirilor.

Marius Aldea consideră că poemele Alexandrei mai trebuie lucrate, deoarece în ele se regăsesc numeroase scăpări. Poezia „Când oamenii nu stau în loc” i se pare a fi cea mai reuşită. Referitor la proza lui Bogdan Munteanu, aceasta este văzută ca fiind una plăcută.

Octavia Sandu afirmă că ambele proze ale lui Bogdan Munteanu sunt foarte bine scrise şi apreciază în mod particular cel de-al doilea text, deoarece primul este scris cu o tehnică fragmentară. Plusul celei de-a doua povestiri este perspectiva narativă multiplă. Totuşi, unele scene sunt tratate puţin cam superficial, după cum afirma şi Eugen Bunaru, acţiunea pregătind finalul.

În cazul poeziei Alexandrei Coman, se remarcă utilizarea abuzivă a punctelor de suspensie. Poeziile par a fi nişte „flashback-uri cu sugestii şi stări”. Lipseşte tensiunea şi forţa versului tocmai datorită faptului că timpul discursului este cel trecut. Octavia mai remarcă preferinţa Alexandrei pentru „verbele puternice”.

Alexandra Belgun propune reformularea unor structuri din poeziile Alexandrei, precum şi redenumirea unor texte. Referitor la proze, acestea sunt percepute ca fiind prea aglomerate, de unde şi greutatea de percepţie. „Cronică de noapte” apare , mai degrabă, ca un joc de planuri” şi are, deci, o perspectivă narativă originală.

 

A consemnat Daniel Faur